Afacerea prin care Romaniaa devenit prima tara din Europace si-a cedat PAVILIONUL.Riscurile si milioanele din spatele unui simbol.
Anul trecut, un grup de oameni de afaceri si functionari ai statului roman au pus la cale un contract fara precedent international - cedarea pavilionului Romaniei pentru 30 de ani unui Off-shore din Cipru. Un contract mai puternic decat legea, incheiat impotriva oricaror interese ale Romaniei.
Este o afacere cu iz penal de care politicienii nostri care au ocupat succesiv fotolii de ministri nu sunt straini.
Ce este pavilionul de statAnul trecut, un grup de persoane pline de imaginatie s-au gandit sa vanda pavilionul de stat al Romaniei adica tricolorul care se arboreaza pe navele ce tin de statul roman. Greu de crezut, dar aceasta este o poveste adevarata.
Pavilionul national indica statul sub a carui protectie se afla nava si de ale carei legi este guvernata atat in apele nationale, cat si in largul marii. Protectia se extinde atat asupra navei care il arboreaza, cat si asupra marfurilor pe care le transporta. Protectia, dar si … responsabilitatea!
In 29 februarie 2013 comandantul
Andrian Mihei a fost numit prin ordinul Ministrului Fenechiu, directorul general al Autoritatii Navale Romane, entitate care are rol de organ tehnic, un fel de
RAR al navelor. La cateva zile dupa instalare a primit o notificare din partea unei companii private care revendica dreptul de a inscrie nave in numele statului roman.
"Fiind un profesionist de 33 de ani experienta in domeniu, stiam ca este imposibil acest lucru", explica comandantul
.Declasificarea unui contract specialAtunci a aflat ca exista un contract secretizat incheiat cu o companie din Cipru cu actionariat german.
"Am cerut sa mi se puna la dispozitie contractul. Atunci am aflat de la domnul director ca contractul are un regim special, a fost clasificat ca si secret de serviciu si ca nu pot sa-l vad. Am intrebat de ce nu pot sa-l vad, pentru ca sunt director general", mai spune
Andrian Mihei.
Andrian Mihei a reusit sa declasifice documentul si s-a ingrozit.
"Dupa ce am citit, am parcurs intreg contractul si mi-am dat seama de enormitatile care erau cuprinse"Un contract semnat intre
Autoritatea Navala Romana si
Ilvana Holdings Limited prin care institutia navala romana acorda drepturi de administrare a pavilionului Romaniei pentru o perioada de
30 de ani!!
Romania mai are doar 4 nave in flota comercialaPovestea incepuse cu un an inainte, cand la nivelul Ministerului Transporturilor s-a format un grup de lucru pentru a gasi solutii vizavi de navele inmatriculate in Romania si asta pt ca tara noastra mai are in flota sa comerciala doar… 4 nave.
Pe doua dintre acestea vi le-am prezentat acum cateva luni: sunt navele CFR-ului care zac nefolosite in portul Constanta.
Disperarea te cuprinde cand vezi ca munca de generatii este abandonata, lasata in deriva.
Cele mai mari ferry-boaturi din Europa sunt in Constanta. Ce viziune strategica si comerciala sa ai sa nu le folosesti. Fiecare nava are aproape 200 de metri si pe fiecare se pot incarca cel putin 100 de vagoane de marfa sau 100 de tiruri, atragea atentia
Cosmin Savu la
"Romania, te iubesc".
Navele sunt bine intretinute, parca asteapta as fie alimentate si sa plece in larg, acolo unde le este locul. Au facut transport in Turcia, Georgia, Azerbadjan, au transportat tiruri si marfa, dar au participat si la exercitii militare si tocmai de aceea au fost declarate de
CSAT de importanta strategica. Ele nu pot fi vandute si, in momentul in care s-a inceput privatizarea
CFR Marfa, au fost trecute la CFR Infrastructura.
Dar sa ne intoarcem la pavilion si la grupul de lucru format in 2012 pentru a gasi solutii pentru flota romaneasca inexistenta. La intalnire au fost prezenti transportatori, angajati ai ANR, dar si reprezentanti ai sindicatelor care si-au dat seama ca aceasta adunare era mai mult formala.
"Grupul de lucru. care a fost creat la initiativa ministerului de atunci, a fost alcatuit tocmai pentru a identifica acel registru international al navelor maritime, ca asa a fost denumirea care a fost agreata atunci', povesteste
Mircea Burlacu, de la Federatia Nationala a Sindicatelor Portuare.
Romania, in acelasi joc cu Panama, Honduras si Sri LankaExista in lume si termenul de pavilion de complezenta sau de convenienta daca proprietatea si controlul vasului se afla in alta tara decat pavilionul de navigatie al navei.
Jumatate dintre vasele lumii navigheaza sub astfel de pavilioane, iar armatorii le prefera pentru ca impozitele platite statului de pavilion sunt mai mici si astfel eludeaza bugetele nationale, contractele colective de munca sunt mai avantajoase, in general birocratia este minima.
Pavilionul national asigura navelor protectie si garantie, pe cand pavilionul de complezenta, nu.
Noi am fi intrat pe o lista de state celebre care ofera un astfel de pavilion: Panama, Belize, Honduras, Insulele Cayman, Bahamas, Antilele Olandeze, Insulele Bermude, Antigua si Barbuda, Sf Vicentiu si Grenadinele, Insulele Canare, Gibraltar, Liberia, Cipru, Liban, Burma, Mauritius, Sri Lanka, Vanuatu, Marshall ,Tuvalu si Insulele Cook.
Problemele de mare, discutate pe ... lacul Mogosoaia"Un grup de lucru! In fine cel care a pus, care a avut , care era oarecum gazda evenimentului, si se pare ca intr-un fel si initiatorul acestui demers era domnul Stelian Cojocaru care la vremea aceea era, spunea ca este consilier al ministrului", isi aminteste
Mircea Burlacu.STELIAN COJOCARU este presedintele Colegiului Nautic Roman, o entitate privata de pe malul lacului Mogosoaia care instruieste personal navigant.
"Am fost solicitat de domnul secretar de stat Valentin Preda in calitate de consilier onorific, dat fiind faptul ca eu colaborasem cu domnia sa. Am avut sansa deosebita de a-i fi consilier in 2009. De data aceasta, in 2012, cand dansul a fost numit secretar de stat, am acceptat impreuna si am fost chiar onorat sa mi se aloce cateva dintre proiectele pe domeniul naval", povesteste
Stelian Cojocaru.
"Lucru curios de altfel, ca mi s-a parut ceva anormal sa te duci sa discuti probleme de mare, de pavilion international, pe lacul Mogosoaia", comenteaza
Mircea Burlacu.
Discutiile atunci nu au avut nici o finalitate si s-au dovedit doar un pretext pentru ceea ce a urmat.
In august 2012 s-a organizat o pseudo-licitatie despre care nu a aflat nimeni, incalcand toate normele juridice in vigoare. Fara sa se faca vreun caiet de sarcini, fara sa fie publicat pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice, fara să aiba acordul Consiliului de Conducere, s-a postat un anunt prin care voiau sa achizitioneze un serviciu de intermediere. Adica, sa gaseasca pe undeva un agent, care sa aduca nave sub pavilion romanesc.
Omul care a dat anuntul de ochii lumii si apoi s-a imbolnavit bruscCel care a postat anuntul a fost Constantin Matei, la ora aceea director ANR, care imediat dupa, s-a imbolnavit subit si nu si-a asumat acel contract. Dupa ce s-a insanatosit a devenit subsecretar de stat in acelasi minister al Transporturilor.
De fapt, anuntul postat in Jurnalul Uniunii Europene era doar de ochii lumii.
Dupa un control al Autoritatii pentru reglementarea achizitiilor publice, ANRMAP, Autoritatea Navala Romana a primit o amenda de 180 de mii de lei pentru incalcarea procedurilor legale de achizitii publice.
"Ma rog, s-a gasit o firma care de fapt era germana
- Cum s-a gasit firma asta?
- Pai cred ca de mai mult timp, de 2 sau de 3 ani au venit si au batut pe la portile Ministerului Transporturilor si, ma rog, initial au vrut sa actioneze ca un agent care sa vina si sa actioneze nave, sa fie inmatriculate de catre autoritatea romana si dupa aceea au dorit mai mult. Adica ei, printr-un sistem informatic pe care l-ar fi avut, sa opereze ei acest registru". explica
Constantin Matei.In 12 august 2012, director interimar al ANR a fost numit
Eugen Olteanu. In aceiasi zi, acesta semneaza contractul controversat cu ILVANA Holdings Limited, un off-shore din Cipru inregistrat cu doar cateva zile inainte la care actionari sunt o serie de cetateni germani. Managerii companiei sunt Albrecht Gundermannn si Jorg Molzahn.
"Romania este prima si singura tara din Europa care a cedat drepturi suverane unei entitati private", spune Andrian Mihei.
Desi ar fi trebuit sa fie doar o firma intermediara pentru inscrierea navelor straine la Autoritatea Navala Romana, ILVANA primea in fapt dreptul de administrare al pavilionului Romaniei pentru 30 de ani, cu posibilitatea de prelungire!
"De la intermedia si pana la a tine efectiv un asemenea registru, de a elibera tu certificate, in numele statului roman, de a avea propriul tau corp de inspectori pe care sa-I trimiti in lume sa inspecteze navele, vorbim de cu totul altceva", mai explica
Andrian Mihei.
Compania cipriota si-a facut si un site - RIFA, Romanian International Flag Administration unde putem vedea ca Romania este prima tara care isi cedeaza drepturile asupra pavilionului.
"Doreau sa puna man ape acest registru si dupa aia sa creeze si facilitati prin care sa atraga cat mai multi armatori. Dar primele facilitati ar fi fost ca, punand un pavilion romanesc, ar fi fost un pavilion al UE si armatorii s-ar fi bucurat de avantajele pe acre le ofera un asemenea pavilion in relatiile cu alte tari", explica
Andrian Mihei.
"Nu exista nici un registru de nave international care sa fie gestionat de o entitate private. Putea sa-l dea si unui srl din Romania. Nu poti sa emiti un act care deriva dintr-o autoritate decat prin exprimarea autoritatii", atrage atentia
Mircea Burlacu.In contract se menţionează ca agentul va fi liber sa incheie contracte cu clientii sa acorde si sa suspende dreptul de a arbora pavilionul romanesc.
ANR trebuia sa acorde in mod corespunzator toate aprobarile, acordurile, documentatia si orice alt sprijin solicitat de catre acest off-shore. In acelasi timp, s-a obligat sa protejeze statutul juridic al firmei cipriote.
"- Am fi devenit foarte atractivi, am fi devenit un fel de paradis fiscal, precum Cipru sau Panama?
- Da, dar ei nu si-au cedat pavilionul. Pavilionul este administrat de catre administratia de stat", explica totusi
Andrian Mihei.
Compania cipriota ar fi avut dreptul exclusive de a percepe, colecta si retine taxele.
"Contractul a fost secretizat de catre fostul director inaintea, domnului Mihei si descretizat abia anul asta de catre domnul Mihei. El nici macar n-a fost cunoscut de angajatii din ANR, de angajatii din ANR pana anul asta", spune Constantin Matei.
Consecintele acestui contract pentru statul roman sunt greu de cuantificat"Daca e sa ne referim numai la Conventia dreptului Marii pe care Romania a ratificat-o, avem o mare responsabilitate. O nava poate sa constituie la un moment dat si o mare vulnerabilitate - poti sa introduce sub pavilion o nava care sa fie implicate in contrabanda de armament, de marfuri cu regim special", explica
Andrian Mihei.
"Poate sa intervina la un moment dat o raspundere financiara care poate chiar sa doboare bugetul unui stat. Toate activitatile in care este implicate nava, indiferent in ce colt al lumii, poate atrage responsabilitatea statului de pavilion, responsabilitate care nu poate fi instrainata sau cesionata decat in cazul in care nava arboreaza pavilionul altui stat", spune si Mircea Burlacu.Dar ce castiga statul roman din acest contract? Taxe din inmatriculare si din operarea navelor. Armatorii care si-ar fi inmatriculat navele sub pavilion romanesc, administrat de firma
ILVANA, ar fi platit o taxa de 6000 de euro din care doar 1 mie ar fi revenit statului roman, adica 16 la suta din taxa, restul banilor intrand in conturile firmei
ILVANA HOLDINGS.Totodata ar mai fi avut posibilitatea sa incaseze bani si din taxa de tonaj a navelor. De exemplu, pentru o nava de 40 de mii de DWT, conform contractului, Ilvana ar fi incasat 14 mii de euro si ANR doar 1000 de euro.
"Banii care erau de fapt platiti statului roman erau niste peanuts, cum zic englezii, bani de alune. Contractual nu era echilibrat, astfel incat ambele parti sa castige win-win. Pentru unu este huge win si pentru altul este huge responsabilities", spune
Mihei.
ANR ar incasa banii doar in momentul in care vor fi inscrise in registru cel putin 200 de nave.
Stelian Cojocaru, "consilierul onorific"Stelian Cojocaru este insa convins ca drepul suveran al statului roman nu ar fi incalcat prin acest contract.
"- Eu ca mandat din partea domnului Valentin Preda a trebuit sa ma asigur ca acest drept fundamental al Romaniei nu este incalcat.
- Inca o data, sa definiti statutul dumneavoastra, consilier onorific
- Exista notiunea de consilier onorific si cabinetele au in general asa ceva, oameni care activeaza punctual pe un proiect sau pe un anumit domeniu care nu pot fi remunerate. Este pe un contract de voluntariat.
- Va intreb si vizavi de atributiile dumneavoastra
- Sigur ca da, sa-l tin informat pe secretarul de stat pe acest proiect"Foarte ciudat este acest statut de consilier onorific . In legislatia in vigoare nu exista prevazuta functia de consilier onorific in cadrul cabinetelor secretarilor de stat si ministrilor. Presedintele Agentiei Nationale de Integritate intaraste acest lucru.
"Postul de consilier onorific la cabinetul demnitarului nu exista
", spune Horia Georgescu, presedintele ANI.Interesant este ca acesti consilieri onorifici, neavand statut in lege, nu trebuie sa depuna declaratii de avere si de interese.
Cel care era responsabil in momentul acela de domeniul naval in ministerul Transporturilor, nu vrea sa comenteze.
Valentin Preda, apropiat al lui Radu MazareDar cine este
Valentin Preda? Fost inspector de specialitate la Autoritatea Navala Romana, fost consilier al primarului Constantei, unul dintre cei mai apropiati colaboratori ai lui Radu Mazare.
Valentin Preda a fost demis de premierul Victor Ponta. Este foarte interesant, ca acesta a fost numit in functia de secretar de stat in timp ce ministru Transporturilor era Ovidiu Silaghi, in mandatul caruia s-a semnat si acest contract. Dar a fost pastrat si de Relu Fenechiu in Guvernul Ponta 2 pana la incidentul din februarie.
Ministru
Fenechiu a aflat si el tarziu de acest contract. Recunoaste ca a avut intalniri cu germanii de la
ILVANA HOLDINGS."La prima vedere, o propunere chiar interesanta. Prima intalnire pe care am avut-o, doi cetateni din Germania, chiar a fost impresionant, mi-au spus ca ce frumos ar fi ca pe oceanele lumii sa avem mii de nave cu pavilionul, steagul romaniei si am spus DA. Dupa care am cerut parerea juristilor si am vazut ca lucrurile nu stau chiar asa", explica
Relu Fenechiu.
Fostul ministru
Fenechiu a realizat ca acest contract este fara precedent.
"Eram de acord sa schimb legea in conditiile in care faceam ceva bun pentru Romania si care sa nu aduca prejudicii. Nu s-a intamplat, n-am facut-o. La toate discutiile si recunosc ca au fost multe si interminabile cu aceasta companie, sa desfiintam vechiul contract, care dupa parerea mea a fost facut abuziv si impotriva legii, si sa facem un nou contract prin care ei sa fie un fel de dealer, sa inmatriculeze nave, nu au fost de acord".Dupa ce a denuntat contractual si nu l-a pus in practica,
Andrian Mihei a fost indepartat din functia de director general al ANR l-a nici 3 luni de cand a fost numit.
Romania, data in judecata pentru 11,25 milioane de euroDar, desi contractual nu a fost pus in aplicare, ANR a fost notificata de catre o casa de avocatura din Londra, White and Case care cere nu mai putin de 11,25 de milione de euro, daune pe care off-shore-ul din Cipru Ilvana Holdings le-ar fi avut.
In contract apare o prevedere cel putin ciudata care spune ca orice neintelegere se v-a rezolva la Curtea de Arbitraj de la Londra.
In Romania s-au facut plangeri penale la Parchet, la DNA, dar pana acum nimeni nu a fost tras la raspundere, desi statul roman risca sa plateasca daune pentru acest contract.
"Da, ei fac presiuni si, ma rog se raporteaza la acel contract, dar daca nu poate fi operabil, nu stiu de ce o fac
- E un contract legal, e un contract operabil?
- Asta nu pot eu sa va spun, dar este si o cercetare in derulare la DNA", mai spune subsecretarul de stat
Constantin Matei.
Cel care a semnat contractual, d-l Eugen Olteanu nu vrea sa comenteze scandalul in care a tarat statul roman. Culmea, el este in continuare angajatul ANR, fiind suspendat din functie pe perioada anchetei.
Noul ministru al transporturilor vorbeste despre comisia care analizeaza situatia si,care, ca orice comisie in Romania nu se grabeste cu rezultatele.
"A fost un control al corpului de control al PM, a fost angajata o firma de avocatura care a verificat contractul si stadiul si modalitatea in care acest contract poate fi reziliat. In momentul de fata, exista o comisie care inca analizeaza situatia, sper in cel mai scurt timp sa va putem da un raspuns si sa luam o decizie", spune
Ramona Manescu.
Statutul acestui contract este incert - nemtii considera ca este valid, cei din guvern spun ca este suspendat, asa ca ne aflam acum in fata unui litigiu international cu consecinte nefaste pentru imaginea Romaniei.
Si ce credibilitate mai poate avea statul roman in momentul in care este prima tara care-si cedeaza prin contract atributiile pe care ar trebui sa si le exercite?!
Curand vom avea srl-uri care sa ne apere granitele, firme private care sa ne colecteze taxele si, de ce nu, politicienii cu raspundere limitata
Sursa: Pro TVhttp://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/2013/sezonul-2/afacerea-prin-care-romania-a-devenit-prima-tara-din-europa-ce-si-a-cedat-pavilionul-riscurile-si-milioanele-din-spatele-unui-simbol.html=====================================================================
========================================================
===================================
Salvaţi pavilionul maritim românesc!Autoritatea Navală Română a rămas fără pavilionul maritim naţional. La 12 septembrie 2012, secretarul de stat din ministerul Transporturilor, Valentin Preda, l-a numit în funcţia de director general pe juristul Eugen Olteanu. Nici nu s-a aşezat bine în scaunul de director pentru că în aceeaşi zi Olteanu a semnat un contract prin care statul român ceda pavilionul maritim, pentru o perioadă de 30 de ani, firmei Ilvana Holding Limited, din Cipru. După câteva zile de la semnarea contractului, Olteanu a renunţat la funcţia sa din cadrul ANR. Succesorii acestuia în funcţia de director susţin că respectivul contract a fost semnat de Olteanu fără ca acesta să fie împuternicit de către Consiliul de Conducere al ANR, iar clauzele contractuale sunt abuzive, lipsite de suport legal şi în defavoarea statului român. De atunci, grupul de afacerişti care se ascunde în spatele firmei cipriote face presiuni asupra Ministerului Transporturilor şi a Guvernului pentru a modifica legislaţia în favoarea lor, pentru a prelua controlul deplin asupra pavilionului maritim. Totodată, aceştia susţin că în cazul în care statul român nu va respecta contractul semnat de Olteanu, vor da România în judecată la Curtea de Arbitraj de la Londra. La nivelul Ministerului Transporturilor s-a format o echipă interministerială care analizează clauzele contractului. Continuare pag. 2
Pavilionul maritim, la mâna lui Ponta. Afaceriştii germani fac presiuni pentru a controla drapelul românesc în apele internaţionale Valentin Preda a fost propunerea grupului Radu Mazăre Nicuşor Constantinescu pentru postul de secretar de stat în Ministerul Transporturilor cu atribuţii în domeniul naval, având în subordine şi ANR. A fost numit în funcţie în mai 2012, anterior fiind consilierul primarului Constanţei. Tot pe atunci, un grup de afacerişti germani în fruntea cărora se afla avocatul Albrecht Gundermann au revenit în România să solicite Ministerului Transporturilor administrarea pavilionului maritim românesc. După câteva discuţii, Preda a reuşit în primele luni de mandat să modifice cadrul legislativ pentru a putea transfera pavilionul românesc şi brevetarea personalului navigant către firma cipriotă Ilvana Holding Limited, controlată de afaceriştii germani. Ulterior firma şi-a schimbat numele în RIFA, mutându-şi sediul în Germania. Astfel, a apărut Ordonanţa de Guvern 19 din 2012. Preda preciza că scopul acestei ordonanţe îl reprezintă înfiinţarea Registrului Internaţional de Înmatriculare a Navelor, fiind considerat o necesitate pe fondul solicitărilor venite din partea Comisiei Europene. De fapt, Preda a schimbat legea pentru a lăsa “portiţe” pentru privatizarea pavilionului. Contractul a fost semnat la 12 septembrie 2012 de omul lui Preda, Eugen Olteanu, care fusese numit în funcţia de director general al Autorităţii Navale Române. Ulterior, Preda trebuia să facă o altă ordonanţă de guvern prin care să acorde puteri depline firmei cipriote aflate sub patronaj german. Nu a mai apucat pentru că a fost demis, după ce a fost săltat de Direcţia Naţională Anticorupţie.
Aflând de semnarea contractului, premierul Victor Ponta a dispus formarea unei echipe interministeriale la nivelul Ministerului Transporturilor, condusă de şeful său de cabinet, Vlad Stoica, care să analizeze clauzele contractului prin care s-a “privatizat” pavilionul maritim naţional.
Ordonanţă cu dedicaţie?!La 25 iunie, unul dintre reprezentanţii firmei RIFA, Jorg Molzahn, îl informa pe Vlad Stoica că în timpul unei întâlniri la Ministerul Transporturilor a văzut forma iniţială a unei ordonanţe de guvern, care urma să reglementeze statutul pavilionului maritim. “Nu poate fi acceptată, întrucât conţine chestiuni referitoare la Pavilionul românesc ce nu pot fi acceptate de către clientela ţintă şi pentru că vine în contradicţie cu interesul iniţial al proiectului. Concret: nu va putea fi dus la îndeplinire contractul şi navele nu vor fi înregistrate dacă RIFA va crea doar certificate provizorii, în timp ce, adiţional, ANR va emite certificatele. În aceste condiţii, proiectul este pur şi simplu mort”, susţinea Molzahn.
Nemulţumiţi de conţinutul proiectului de ordonanţă de guvern, Jorg Molzahn i-a transmis şefului de cabinet al premierului un draft de proiect cu ce ar trebui să conţină ordonanţa de guvern. “În schimb, vă rugăm să luaţi în considerare revizuirea şi acceptarea proiectului, astfel cum a fost modificat, precum şi aprobarea acestui proiect de către Guvern, la următoarea şedinţă.”
Pentru a fi cât mai explicit, Molzahn dă şi câteva indicaţii cabinetului Ponta: “Viitoarele întârzieri şi obstrucţionări ale proiectului în cooperare cu RIFA nu ar mai trebui tolerate de către biroul primului ministru. Contăm pe cooperarea şi sprijinul vostru în favoarea acestui proiect, aşa cum personal a declarat primul ministru Ponta”. Aşadar, premierul Victor Ponta trebuie să decidă ce se va întâmpla cu drapelul românesc în apele internaţionale.
Cine se ascunde în Cipru?Potrivit documentelor obţinute de la Registrul Comerţului din Cipru, Ilvana HoldinG Limited a fost constituită prin asocierea a trei firme: Kyros Shipping Gmbh & CO.KG – patronată de avocatul Albrecht Grundermann, Astherm Services Gmbh deţinută de societatea Astherm Vermogens Vertwaltung, care la rândul ei este patronată de Stefan Schmidt Ammon, şi Bhe Beteilingungen Gmbh controlată de Thomas Kirch şi Kofler Georg. Thomas Kirk este fiul lui Leo Kirch, fostul proprietar al televiziunii Pro7. În schimb, Kofler Georg este un influent om de afaceri din Germania, implicat în companii de minerit, mass-media şi energie verde. La data de 10 septembrie 2012, managementul firmei Ilvana a fost preluat de Albert Gundermann. Câteva săptămâni mai târziu, în structura managerială a fost cooptat neamţul Bernt Gienskey, considerat “naşul” shippingului din Cipru.
14 Iul 2013
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/salvati-pavilionul-maritim-romanesc-647753.html========================================
Anchetă penală pentru pavilionul maritim românesc. Guvernul a reziliat contractul păgubos după dezvăluirile Jurnalului Naţional
Câţiva afacerişti germani ascunşi în spatele unui offshore din Cipru încercat să preia controlul asupra pavilionului maritim naţional pentru o perioadă de 30 de ani. Deşi acesta era administrat de Autoritatea Navală Română, instituţie aflată în subordinea Ministerului Transporturilor. Afacerea a fost demarată încă din primăvara anului 2012, când nemţii dădeau târcoale Ministerului Transporturilor pentru a primi un contract prin care să le dea dreptul să înmatriculeze navele sub pavilionul maritim românesc. Numai că legislaţia românească nu le permitea în acel moment, deoarece dreptul de a arbora steagul pe navele maritime reprezintă un drept suveran al statului. În august 2012, Autoritatea Navală Română a anunţat organizarea unei licitaţii pentru a găsi o firmă care să intermedieze înmatricularea navelor sub pavilion românesc. Anunţul oficial al licitaţiei a fost făcut de directorul general al ANR, Constantin Matei, care a renunţat subit la funcţie. În locul său a fost numit, pe 12 septembrie, juristul Eugen Olteanu, un apropiat al fostului secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Valentin Preda. În acceaşi zi, Olteanu a decis să semneze un contract de agenţie cu firma cipriotă Ilvana Holding Limited, prin care le acorda acestora drepturi depline asupra pavilionului românesc pentru o perioadă de 30 de ani. Dubios, contractul a fost trecut în categoria documentelor secrete.
La începutul lunii iulie, Jurnalul Naţional a început să publice o serie de investigaţii legate de controversatul contract prin care România îşi vindea dreptul de a arbora drapelul pe navele maritime. În urma materialelor publicate, la nivelul Ministerului Transporturilor s-a creat o comisie interministerială coordonată de Cancelaria premierului Victor Ponta, care a analizat contractul semnat cu firma cipriotă. După câteva săptămâni, membrii comisiei au decis să mandateze Autoritatea Navală Română să le propună reprezentanţilor firmei cipriote “încetarea de comun acord a contractului”. La rândul ei, firma cipriotă a demarat procedura pentru a da România în judecată la Curtea de Arbitraj de la Londra. În cazul în care România va pierde procesul, va fi obligată să plătească suma de 22,5 milioane euro, conform unei anexe a contractului semnat de Olteanu. Nici Direcţia Naţională Anticorupţie nu a stat degeaba. Procurorul şef Sorin Constantinescu a infirmat ca nelegală dispoziţia de neîncepere a urmării penale faţă de Eugen Olteanu, acesta fiind cercetat penal pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.
Presiuni Unul dintre reprezentanţii firmei cipriote, Joerg Molzahn, a trimis comisiei interministeriale pe 22 iulie a.c. o contrapropunere pentru a evita litigiul de la Londra. “De nenumărate ori v-am cerut să ne furnizaţi paragrafele exacte ale contractului care ar veni în contradicţie cu legea potrivit opiniei dvs. şi am cerut să ne furnizaţi referinţe juridice specifice. Nici până azi nu ne-aţi dat un răspuns clar. În schimb, am fost informaţi prin procesul-verbal că, în plus, contractul existent, chiar şi procedura de ofertă ar fi invalide. Dorim să semnalăm că procesul de licitaţie a fost anunţat şi îndeplinit în mod corespunzător. Secretarul de stat Constantin Matei, în competenţa sa de director general al ANR, personal, a iniţiat şi semnat acest anunţ oficial de licitaţie.” După ce şi-a expus doleanţele, Joerg Molzahn solicita paragrafele din contract care nu sunt în conformitate cu legislaţia românească. Totodată, specifica că este de acord cu un amendament la contract, care să cuprindă toate punctele din contract care sunt în contradicţie cu legislaţia curentă.
Campanie2 iulie 2013. Jurnalul Naţional a prezentat pe larg cum a ajuns juristul Eugen Olteanu să semneze contractul cu firma cipriotă Ilvana Holding Limited. Tot atunci a fost prezentată şi încrengătura de afacerişti germani care se ascund în spatele firmei cipriote. La acea dată, Direcţia Naţională Anticorupţie Constanţa clasase dosarul.
3 iulie 2013. Jurnalul Naţional a prezentat în exclusivitate contractul secret prin care România şi-a “vândut” pavilionul maritim. Conform contractului, ANR urma să primească câte 1.000 euro pe an pentru fiecare navă înmatriculată în registru, restul banilor urmând să intre în conturile firmei cipriote.
4 iulie 2013. Dosarul “Flota” face pui. Fostul directorul al Autorităţii Navale Andrian Mihei a acordat un interviu, în care explică dedesubturile acestei afaceri controversate. La scurt timp după ce a sesizat DNA cu privire la abuzul lui Olteanu, a fost schimbat din funcţie.
14 iulie 2013. Salvaţi pavilionul maritim românesc! scria Jurnalul Naţional. Atunci, afaceriştii germani făceau presiuni asupra Guvernului pentru a prelua pavilionul. La 25 iunie, Joerg Molzahn îl informa pe Vlad Stoica, şeful de cabinet al premierului, că ştie despre o ordonanţă de guvern legată de pavilionul maritim, care nu poate fi acceptată, “întrucât conţine chestiuni referitoare la pavilionul românesc ce nu pot fi acceptate de către clientela ţintă şi pentru că vine în contradicţie cu interesul iniţial al proiectului”, susţinea Molzahn.
“Naşul” shippingului vrea în RomâniaPotrivit documentelor obţinute de la Registrul Comerţului din Cipru, Ilvana HoldinG Limited a fost înfiinţată prin asocierea a trei firme: Kyros Shipping Gmbh & CO.KG – patronată de avocatul Albrecht Grundermann, Astherm Services Gmbh deţinută de societatea Astherm Vermogens Vertwaltung, care la rândul ei este patronată de Stefan Schmidt Ammon, şi Bhe Beteilingungen Gmbh controlată de Thomas Kirch şi Kofler Georg. Thomas Kirk este fiul lui Leo Kirch, fostul proprietar al televiziunii Pro7. În schimb, Kofler Georg este un influent om de afaceri din Germania, implicat în companii de minerit, mass-media şi energie verde. La data de 10 septembrie 2012, managementul firmei Ilvana a fost preluat de Albert Gundermann. Câteva săptămâni mai târziu, în structura managerială a fost cooptat neamţul Bernt Gienskey, considerat “naşul” shippingului din Cipru.
04 Aug 2013
Sursa -
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/ancheta-penala-pentru-pavilionul-maritim-romanesc-guvernul-a-reziliat-contractul-pagubos-dupa-dezvaluirile-jurnalului-national-649165.html
Azi este prima data cand nimeresc pe-aici si, cum subiectul are legatura cu felul meu
de a gandi lucrurile, am sa spun si eu cateva cuvinte.
M-am nascut (si am crescut, pana "mi-am luat . . . zborul"), la tara.
Am fost saraci (desi, nimeni nu-i atat de sarac incat sa nu mai aiba prin preajma-i altii,
si mai saraci). Daca nu ar fi existat Creanga si as fi beneficiat de talentul lui, amintiri
ca ale lui, din ale copilariei, sigur nu ramaneau nescrise, pentru ca . . . cel putin
subiectele de el tratate, le puteam trata si eu.
In satul meu portile curtilor sau usile caselor nu se incuiau niciodata. In timp de
vara (de fapt, pe tot timpul "bun") usa casei statea deschisa nu doar la figurat ci
si la propriu.
Randunicile isi faceau cuiburi pe sub streasina casei. Mai cadeau unele, ca se
desprindea pojghita de var si cadeau cu peticul de var cu tot. Taica-meu (cand
gasea si el timp) le batea vreo trei cuie dedesubt si impletea cu sarma un soi
de cos-suport incercand sa le dea o mana de ajutor randunicilor in cauza.
Le vedeam capatanile la pui, de cand ieseu din ou si pana-si luau zborul,
dar de apropiat de cuibul lor, noi copii (eram mai multi frati), desi eram mari
"cautatori" de cuiburi (de toate natiile de pasari), dar nu ca sa le stricam ci "sa le stim"
(pentru ca reprezenta un mare motiv de mandrie intre noi copii sa spui "il stii pe-ala", iar
ceilalti sa se minuneze ca de ceva . . . nou). In cultura noastra locala, traditia era ca
"randunica este de ne-atins" (existau si versiuni batranesti care spuneau ca "daca atingi
randunica sau cuibul ei,casa aceea va fi . . . o casa blestemata".
Randunicile erau atat de obisnuite cu noi, ne cunosteau atat de bine incat, nu o data,
te trezeai ca intra si in camera (cea mai) de zi a casei de la tara, bucataria, dadea doua
trei ture (nesinchisindu-se de "locatari" si se ducea la treaba ei).
Intr-o vreme au inceput sa construiasca un cuib, in casa (in bucatarie). Cine cunoaste
randunica, cunoaste si cand o randunica "pune piatra de temelie" vreunui cuib, pentru
ca apar "primele semne" (paie, pamant) analogic cu ceea ce se petrece in "crosetat"
(unde incepi de la "un ochi" si "cresti" pe masura ce . . . dai din maini). Facuram
"sedinta", noi, ceilalti locatari ai casei, si mari, si mici, si daduram "autorizatia de
constructie".
Nu-mi aduc aminte daca a fost "treaba" de un sezon, sau de mai multe (dar mai
degraba a fost, de mai multe). Dumnezeu stie cum isi facea orarul de asa natura
incat sa se potriveasca cu al nostru pentru ca noi, seara, stateam la masa, cu
lumina aprinsa si usa inchisa, cu randunica pe oua sau pe pui iar randunoiul pe
marginea cuibului, ei cu ale lor iar noi, cu ale noastre.
Cuibul asta era chiar la intrarea pe usa, deasupra intrerupatorului de lumina (pe
aceeasi linie verticala cu acesta dar . . . aproape lipit de tavan. Pentru mine, la acea
vreme, tavanul era . . . inalt (trebuia sa ma urc pe scau ca sa ajung cu varful degetelor la el).
Dar, intr-o seara, o fata din vecini (mai mare de varsta decat noi, copii ai acestei case), a unei familii de foarte buna prietenie cu a noastra, a venit intr-o seara (cand tocmai eram . . . la masa)
sa aduca (sau, sa ceara) ceva, cum era obiceiul (si) pe la noi.
Ea era, ca sa zic asa, ca un fel de "liceeana" (mi se pare ca chiar asta era) iar noi "copii (cel putin, cei mari) de scoala". A intrat, a zis buna seara si, vorbind cu noi, a vazut cuibul si a ramas atat de uimita de ce vede incat a dus mana si a mangaiat (sau, sa mangaie) randunica, si nu sa mai opri. Randunica a zburat prin usa deschisa in care statea fata si . . . nu s-a mai intors, niciodata. Cuibul a ramas acolo . . . ani.
(povestea este mai lunga decat cele 4.096 de caractere cat permite "formatul".