Are you the publisher? Claim or contact us about this channel


Embed this content in your HTML

Search

Report adult content:

click to rate:

Account: (login)

More Channels


Showcase


Channel Catalog


Channel Description:

blogul care calca pe nervii multora|puncteaza si subliniaza esentialul|un blog cu subiecte fierbinti... de prin presa... adunate! Nu pot ramane indiferent... cand ţara fierbe!Subiectul fierbinte al zilei, vazut de mine!

older | 1 | .... | 27 | 28 | (Page 29) | 30 | 31 | .... | 41 | newer

    0 0


    Remus Truică,audiat la DIICOT în dosarul creditelor ilegale luate de la BRD.

    Omul de afaceri Remus Truică s-a prezentat marți dimineața la sediul DIICOT, pentru a fi audiat în dosarul creditelor ilegale luate de la BRD.

    Potrivit unor surse judiciare, Remus Truică este acuzat de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, instigare la înșelăciune, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani.

    Prejudiciul reținut în cazul lui se ridică la 35 milioane euro.

    Din primele cercetări rezultă că Remus Truică ar fi luat în anul 2008 un credit de la BRD, pentru care ar fi garantat cu terenuri supraevaluate, însă nu a mai returnat banii.
    De asemenea, el ar mai fi ajutat și alte persoane să ia credite în același mod de la BRD, inclusiv pe șoferul său și soția acestuia, judecătoare în Capitală.

    Săptămâna trecută, procurorii i-au pus sub acuzare pe Adrian Sârbu și Sorin Roșca Stănescu, pentru înșelăciune și spălare de bani, după ce au luat credite de la o sucursală a BRD fără a mai înapoia banii.

    Aflaţi mai multe »

    0 0


    Atac dur la adresa președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu.             
    Senatorul PSD Şerban Nicolae o numeşte pe şefa ÎCCJ "o ruşine" pentru magistratură şi îi cere demisia.
     
    "Îi cer public demisia din magistratură, nu numai din funcţia de la ÎCCJ, ci din magistratură",
    a declarat Şerban Nicolae, la Antena 3. Potrivit senatorului, Livia Stanciu s-a dovedit a fi un "individ abuziv".

     

    Citește și: ȘANTAJ la ÎCCJ: Femeia acuzată că a şantajat-o pe Livia Stanciu, achitată definitive

     
    „Cei din sistemul ăsta corupt al lui Băsescu au crezut că scapă. (...) Poate vă amintiți, CSM a făcut o propunere Înaltei Curți, Băsescu a spus „nu", și CSM a acceptat, la acea vreme, un asemenea abuz și a propus pe cine a vrut Băsescu (n.r. – referindu-se la șefa ICCJ, Livia Stanciu). Această persoana este, din punctul meu de vedere, o rușine ca președinte a Înaltei Curți și aș vrea să îi cer demisia de urgență din magistratură. Din magistratură, nu din funcția de președinte a Înaltei Curți. Poate așa o să înțeleagă toți că, eu când vorbesc de încătușare abuzivă, nu mă refer la parlamentari și la politicieni. Repet, demisia urgentă. Cu toate riscurile. Vă dați seama că este o încrengătură aici. Îți stă mintea în loc",
    a declarat Șerban Nicolae la Antena 3.
     
    Scandalul a pornit de la cazul femeii acuzate că a şantajat-o pe Livia Stanciu şi care a fost până la urmă achitată definitiv.
    Aflaţi mai multe »

    0 0



    Tăriceanu, despre scrisoarea adresată lui Iohannis: E un semnal de alarmă, suntem în fața unei situații extrem de grave.


     

    Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a explicat, marți, că împreună cu alți senatori i-a adresat președintelui Klaus Iohannis o scrisoare prin care îi aduce la cunoștință, din dorința de a trage un semnal de alarmă, faptul că "drepturile și libertățile fundamentale ale unui cetățean obișnuit au fost încălcate de către doi înalți magistrați în mod deliberat și cu rea-credință".


    * Cinci senatori cer președintelui Iohannis demiterea Liviei Stanciu și a Codruței Kovesi

     

    Potrivit lui Tăriceanu, situația semnalată șefului statului este una "extrem de gravă". "Ne-am adresat președintelui României pentru că noi considerăm că suntem în fața unei situații extrem de grave. Ca să rezum, (...) președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție acuză un cetățean obișnuit și, atenție, aici nu mai vorbim de politicieni și alte categorii sus-puse și se pune în mișcare, probabil nu într-o manieră foarte transparentă, Parchetul, care decide arestarea acelei persoane și aceasta este privată de libertate peste șase luni de zile. Cred că, în condițiile în care avem o hotărâre definitivă a Curții de Apel București cu privire la nevinovăția acelei persoane, începem să ne punem întrebări serioase ce se întâmplă cu unele persoane. Nu vorbesc de întreg sistemul de Justiție, dar ne punem întrebări serioase ce se întâmplă cu unele persoane care sunt în vârful a doua instituții cheie: ÎCCJ și DNA", a declarat Tăriceanu, marți, la Senat.


    El a susținut că este necesară o reacție a întregii societăți față de "astfel de abuzuri". "Dacă prin complicitatea lor (a conducerii ÎCCJ și DNA — n.r.), ajungem la un astfel de abuz de putere de care vorbim în continuu de ceva vreme încoace și iată se dovedește că așa este, atunci cred că trebuie să recunoaștem cu toții că problema nu e numai una marginală care vizează mai mult sau mai puțin anumite categorii, ci oricare cetățean. Justiția nu e întărirea instituțiilor represive care pot să ducă la astfel de abuzuri. E un semnal de alarmă pe care ni l-am permis să-l tragem către președinte, dar nu numai. Cred că e vorba de întreaga societate, de societatea civilă care trebuie să reacționeze și aș spune că e nevoie de o reacție sănătoasă a societății în fața unor astfel de abuzuri, de încălcare a drepturilor și libertăților cetățenilor", a adăugat Tăriceanu.


    Președintele Senatului a precizat că arestarea persoanei în discuție s-a produs nu pe baza unor dovezi concludente, ci "pe baza unor suspiciuni". "Despre ce discutăm? Deci, pe baza unor suspiciuni, un cetățean este arestat, stă șase luni în arest și acum începem să ne gândim dacă e cineva vinovat sau nu este. Președintele ÎCCJ face un denunț calomnios la adresa persoanei respective, Parchetul se pune imediat în mișcare fără să cerceteze aceste lucruri în mod serios, amănunțit și stăm și ne facem că nu s-a întâmplat nimic. Eu cel puțin nu cred că e normală această atitudine", a conchis Tăriceanu.

    Aflaţi mai multe »

    0 0


    Motto: 'Romanii, buni de plata!'
    -----------------------------------------
    România a fost obligată de CEDO
    la plata a 55 de milioane de euroîn ultimii 20 de ani
     marţi, 26 Mai 2015. ///  România a fost obligată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în perioada 1994-2014 la plata a peste 55 de milioane de euro, ce reprezintă totalul costurilor în materie civilă și penală în acești 20 de ani. Sursa: http://www.agerpres.ro/politica/2015/05/26/romania-a-fost-obligata-de-cedo-la-plata-a-55-de-milioane-de-euro-in-ultimii-20-de-ani-14-06-19
    ===================================

    Cum funcţionează justiţia pentru magistraţii cu funcţii importante
    Falsuri grosolane în rechizitoriul cazului "Livia Stanciu vs Mariana Rarinca"



    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a solicitat preşedintelui ţării demisia Codruţei Kovesi, şefa DNA, şi a Liviei Stanciu, preşedinta ÎCCJ, din cauza Dosarului „Mariana Rarinca”, în care aceasta a fost arestată preventiv 191 de zile, fiind apoi achitată. Unii poate cred că e un motiv minor. Nici pe departe!
     
    Site-ul www.luju.ro a publicat Rechizitoriul complet al acestui dosar care este deja considerat cea mai mare eroare judecătorească a ultimilor ani. Spunem eroare judecătorească, întrucît în primă instanţă, Mariana Rarinca a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare de către Tribunalul Bucureşti, fiind apoi achitată de Curtea de Apel Bucureşti după ce a stat în arest preventiv 191 de zile!
     
    Cronologia Dosarului „Livia Stanciu vs Rarinca”
     
    Pentru cei care nu cunosc amănuntele acestui caz, prezentăm o sinteză a principalelor sale momente:
    - în ziua de 4.06.2014, Livia Stanciu, preşedinta ÎCCJ, depune o plîngere la DNA, în care o acuză pe Mariana Rarinca de şantaj, precizînd că aceasta îi solicită suma de 20.000 euro, altfel va da publicităţii date compromiţătoare referitoare la familia sa
    - în aceeaşi zi, 4.06.2014, procurorul şef adjunct al DNA, Marius Iacob (acelaşi care a instrumentat „Cazul Elodia”), dispune ca doi procurori să se ocupe de caz
    - în 9.06.2014 se efectuează percheziţia la domiciliul din Galaţi al Marianei Rarinca, aceasta fiind adusă imediat la DNA Bucureşti
    - în 10.06.2014, ora 3.40, Mariana Rarinca este reţinută prin Ordonanţa 224/P/2014
    - tot în 10.06.2014, prin Încheierea din Dosarul 19725/3/2014, Tribunalul Bucureşti dispune arestarea preventivă a inculpatei
    - în 30.06.2014 DNA, prin Rechizitoriul întocmit de procurorii Iulian Păncescu şi Carmen Damian, o trimite în judecatăîn stare de arest preventiv pe Mariana Rarinca
    - în 18.12.2014, prin Sentinţa penală 2973, Tribunalul Bucureşti o condamnă pe Mariana Rarinca la 3 ani de închisoare cu suspendare
    - prin aceeaşi sentinţă din 18.12.2014 se dispune punerea în libertate a Marianei Rarinca
    - în 21.05.2015, Curtea de Apel Bucureşti dispune prin sentinţă definitivă şi executorie ACHITAREA Marianei Rarinca.
    Reţinem că Mariana Rarinca a fost arestată în perioada 10.06-18.12.2014, adică 191 de zile. Iată ce prevede Constituţia României, la capitolul „Libertatea individuală”:
     
    Observăm că legea fundamentală a ţării precizează că „în cursul urmăririi penale” perioada arestului preventiv nu poate dura decît cel mult 180 de zile! Urmărirea penală în Dosarul Rarinca s-a derulat între 10.06 şi 30.06.2014, deci a durat 20 de zile, după care dosarul a fost trimis în judecată. Deci, arestul preventiv din cursul urmăririi penale s-a încadrat în termenul prevăzut de Constituţie.
     
    Numai că, din moment ce urmărirea penală s-a încheiat şi dosarul a fost trimis la instanţă, oare de ce a mai fost prelungită starea de arest? Vă rog să observaţi că ea s-a menţinut pînă la Sentinţa primei instanţe, cînd a fost condamnată la închisoare cu suspendare, însumîndu-se pînă la data de 18.12.2014 un număr de 191 de zile de arest preventiv, adică mai mult decît maximul prevăzut de Constituţie dacă Mariana Rarinca ar fi fost în toată această perioadă în faza de urmărire penală!
     
    Pe tot parcursul procesului, procurorii DNA au solicitat prelungirea stării de arest, iar Tribunalul Bucureşti le-au încuviinţat toate cererile, cu toate că Mariana Rarinca a formulat mereu cereri de înlocuire a acestei măsuri extreme, ultima avînd termen cu doar o zi înainte de prima sentinţă, aceea prin care a fost condamnată! Cineva se temea ca Mariana Rarinca să stea măcar o zi în libertate înainte de o condamnare care s-o potolească! Dacă Tribunalul Bucureşti ar fi condamnat-o la închisoare cu executare, Mariana Rarinca ar fi rămas încă doi ani în penitenciar, avînd de plătit şi suma de 11.000 RON pentru „tehnica” folosită împotriva ei! Cu atît mai importantă este sentinţa curajoasă a judecătorilor Curţii de Apel, care, prin achitarea Marianei Rarinca au devoalat public acest abuz de proporţii comis în interesul personal al preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie!
     
    Chiar martorul sub acoperire al DNA demonstrase nevinovăţia Marianei Rarinca
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    Contele de Saint Germain:
    Codruţa se joacă cu focul

    Aţi auzit de beţia atotputerniciei?
     
    Este cea care l-a făcut pe Nicolae Ceauşescu să convoace mitingul din 21 decembrie 1989 ca să înfiereze evenimentele de la Timişoara.
     
    Este cea care l-a făcut pe Traian Băsescu, în ianuarie 2012, să îl jignească pe Raed Arafat, să îl acuze că minte şi dezinformează.
     
    Are ceva antecedente această formă elitistă de etilism prin palatele României. Deşi manifestările sunt uşor de observat iar consecinţele dezastruoase, se pare că aceia care ar trebui să tragă învăţăminte din aceste lecţii râd superior şi-şi văd mai departe de fantasmele ebrietăţii lor. “Mie nu mi se poate întâmpla aşa ceva. Sunt prea puternic şi iubit”. Şi continuă a sfida sensibilitatea populară, a o batjocori prin nesocotirea acelui punct de fierbere al mămăligii caracteristic naţiei noastre, peste care, în România, se declanşează revoluţii.
     
    Ieri, campioana sondajelor de opinie la rubrica “Cu politicienii la pârnaie”, Laura Codruţa Kovesi, a comis-o şi ea sub imperiul atotputerniciei. Ignorând evidenţele, printre care şi un imens curent de simpatie populară pentru Mariana Rarinca, o victimă nevinovată a instituţiilor statului specializate în strivit destine (dacă e să dăm credit absolut justiţiei şi sentinţelor ei definitive), doamna Codruţa a găsit de cuviinţă să ceară anularea deciziei magistraţilor care au achitat-o pe doamna Rarinca, pe motiv de incompatibilitate a unui judecător din complet.
     
    Nu mă voi referi la legalitatea sau ilegalitatea unui asemenea demers, la prăpastia dintre motivele invocate şi motivele adevărate, la disproporţia forţelor care se confruntă şi nici la moralitatea autorilor. Sunt gata, chiar, să accept varianta extremă în care toate aceste balanţe s-ar înclina în aceeaşi parte, favorabilă instituţiilor şi ostilă doamnei Rarinca. Şi fac asta pentru că importanţa lor devine nesemnificativă în raport cu furia populară pe care aroganţa gestului doamnei Kovesi o va declanşa.
     
    Recursul în anulare solicitat de şefa DNA poate avea doar două soluţii: acceptat sau respins.Să le analizăm pe rând:
     
    a) Dacă recursul va fi acceptat.În acest caz, procesul doamnei Rarinca se va relua de la punctul de dinaintea judecăţii care a pronunţat achitarea. Asta înseamnă plasarea doamnei Rarinca în arest preventiv (cum fusese până în acel moment) şi desemnarea unui nou complet de judecată la Curtea de Apel. Acest complet fie va fi selectat pe sprânceană (ca la procesul lui Dan Voiculescu), pentru a se evita încă o surpriză neplăcută (pentru DNA + Livia Stanciu), fie va fi numit corect, după proceduri, aleatoriu, dar judecătorii aleşi, oricare ar fi ei, vor resimţi o presiune foarte mare din partea artizanilor acestei rejudecări. În urma noii judecăţi, soluţiile posibile sunt:
    a.1. Doamna Rarinca va fi condamnată;
    a.2. Doamna Rarinca va fi achitată.

    b) Dacă recursul va fi respins. Lucrurile, din punctul de vedere al doamnei Rarinca, se vor întoarce la situaţia de azi. Doamna Kovesi, însă, se va alege cu o imagine serios avariată, odată pentru demersul ei, nepopular, căci românul statistic îl va taxa drept solidaritate de gaşcă (frecventă atunci când puternicii zilei, aflaţi sub bănuieli de aranjamente oculte, se aliază între ei) şi apoi pentru că ar înregistra o înfrângere, bilă neagră pentru orice vânător de putere.
     
    Am lăsat special la sfârşit comentarea rezultatelor cu adevărat catastrofale pentru doamna Kovesi şi, prin ricoşeu, pentru doamna Stanciu.
     
    a.1 Dacă doamna Rarinca va fi condamnată. Probabil vom avea o a doua revoluţie Arafat. Care nu se va stinge până când nu vor fi rase din funcţii cele două demnitare complice. Odată cu ele, însă, va cădea tot eşafodajul de “justiţie – instrument de represiune politică” clocit de Traian Băsescu în nopţile sale de furie revanşardă amestecată cu delir de putere. Din punctul de vedere al beneficiului naţional, această soluţie ar fi cea mai profitabilă pentru ţară. Iar doamna Rarinca ar deveni un fel de erou popular.
     
    a.2 Dacă doamna Rarinca va fi achitată. Revoluţia populară de la punctul a.1 nu va mai avea loc, din lipsă de combustie necesară. Energia şi indignarea acumulate pe parcursul noului proces se vor consuma în mici manifestaţii spontane de simpatie, cu cererea (de două ori mai întemeiată decât acum) a capetelor vinovate de uriaşul abuz. Va cădea sigur Livia Stanciu, posibil şi Codruţa Kovesi, dar vor fi în bună măsură conservate structurile din linia a doua.
     
    Una peste alta, prin cererea de anulare a unei sentinţe definitive, doamna Kovesi nu doar că se joacă cu focul dar a făcut, probabil, cea mai mare gafă a mandatului ei. Să închizi dosarul Flota, dosarul Amiral al prejudiciilor aduse bugetului României în epoca post – ceauşistă, un dosar pe care o ţară întreagă îl dorea judecat, şi să ceri anularea unei sentinţe definitive într-o speţă minoră, împotriva unui om de rând şi neajutorat, doar pentru că vrei să-ţi aperi doi procurori de plastilină şi o parteneră de decimat antipaticii din clasa politică, este de o lipsă de moralitate şi viziune fără margini.
     
    Şi este şi de o mare prostie, dacă ne gândim la un aspect mai puţin sesizat: cu ce obiectivitate şi independenţă în raport cu DNA va mai putea fi creditată doamna Livia Stanciu după ce Laura Codruţa Kovesi se aruncă, pentru a o salva pe ea, în focul acestei aventuri necugetate? Dacă, să zicem, demersul doamnei Kovesi o va salva de la demisie pe Livia Stanciu, aceasta din urmă îi va rămâne pe veci îndatorată şi recunoscătoare salvatoarei ei.
     
    Poate funcţiona corect şi credibil o justiţie în care judecătorul îi este obligat până peste cap procurorului? Asta da incompatibilitate de scos preşedinţii de ţară din muţenie.
     
    Cred că Laura Codruţa Kovesi, din prea mult elan de echipă (ca să nu spun de gaşcă), a pus, prin formularea acestui recurs în anulare, bomboana decisivă pe coliva preşedinţiei Liviei Stanciu la ÎCCJ.
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    RCS & RDS începe sezonul estival cu veşti bunepentru orice client care optează pentru abonamentele Optim Nelimitat.
                
    RCS & RDS reduce preţurile cu până la 40% la abonamentele Optim Nelimitat pentru clienţii noi Digi Mobil, persoane fizice, care nu au contractate alte servicii din portofoliul Digi. Noile tarife se vor aplica şi abonaţilor existenţi ai companiei, iar scăderea se va regăsi în facturile emise pentru luna iulie.
     
    Totodată, RCS & RDS introduce în portofoliul Digi Mobil un nou abonament, Complet 5, dedicat persoanelor fizice şi juridice, care va oferi clienţilor smartphone-uri gratuite, într-o gamă variată, de la producători precum Allview, Huawei, Lenovo, Microsoft, Philips şi Samsung.
     
    De astăzi, 3 iunie, orice client care optează pentru abonamentele Optim Nelimitat se va bucura de numeroasele avantaje ale acestui serviciu pentru doar 5 euro/lună (TVA inclusă), respectiv 6 euro/lună (TVA inclusă).
     
    Astfel, clienţii care nu au niciun serviciu fix Digi (internet sau televiziune), vor plăti de acum 6 euro/lună (TVA inclusă) pentru un abonament Optim Nelimitat (anterior 10 euro/lună), iar cei care încheie două astfel de abonamente, vor achita 5 euro/lună (TVA inclusă) pentru fiecare abonament contractat (anterior 7 euro/lună).
     
    Clienţii care au un singur serviciu fix Digi, pot opta acum pentru Optim Nelimitat şi vor plăti 5 euro/lună (TVA inclusă), faţă de 7 euro/lună cât plăteau până acum.
     
    Abonaţii RCS & RDS care au două servicii fixe, pot contracta Optim Nelimitat cu 5 euro/lună (TVA inclusă) şi 4 euro/lună (TVA inclusă) pentru cel puţin două abonamente, pentru fiecare abonament în parte.
     
    Abonamentul Optim Nelimitat include convorbiri nelimitate în orice rețea națională si în rețelele internaționale fixe si pînă la 3000 de minute în reţelele internaţionale mobile, internet mobil nelimitat în rețeaua proprie și 100 MB/lună pentru date în roaming național, pe care clienții îi pot utiliza gratuit.
     
     
    Clienţii Digi Mobil pot achiziţiona şi telefoane mobile cu plata integrală sau în rate, fără dobândă. Gama variată de echipamente poate fi consultată aici.
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    05 iunie 2015.
    Nr. 1026/VIII/3.

    COMUNICAT

    În dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 494/VIII/3 din 13 martie 2015, privind presupuse acte asimilate corupției săvârșite la companiile energetice Turceni și Rovinari în legătură cu încheierea unor contracte de asistență juridică, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

    1. Procurorii din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel, la data faptelor avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel”, în prezent prim-ministru al României, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:

    - fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni)
    - complicitate la evaziune fiscală în formă continuată
    - spălarea banilor

    În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obținute de către SCA „Șova și Asociații” de la cele două complexe energetice (Turceni și Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Șova Dan-Coman și a persoanelor din sfera sa relațională.

    La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relațiile contractuale ale societății de avocatură SCA „Șova și Asociații, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecție fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat „Ponta Victor Viorel”.
    În urma analizării înscrisurilor, în raport de probele ce fuseseră deja administrate în cauză, a rezultat următoarea stare de fapt:

    La data de 30.08.2007, între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul Individual de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel s-a încheiat o convenție de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părți în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum și în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenția s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenție s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocați, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară.
    Prin act adițional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul avocatului Ponta Victor-Viorel.

    Convenția de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta Victor-Viorel a devenit ministru.

    Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei.
    Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societății de avocați SCA „Șova și Asociații” care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Șova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziție în privința oricăror acțiuni de orice natură care implicau societatea de avocați.

    Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfășurate în perioada mai-octombrie 2011, Ponta Victor-Viorel s-a înțeles cu Șova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția.

    Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal s-a stabilit ca activitățile să vizeze asistența juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienții societății de avocați.
    Astfel, în cursul lunii august 2011, s-au întocmit în fals, 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008.

    Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA „Șova și Asociații”, avocați care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activitățile respective, nici măcar în parte.

    Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obținute de la SCA „Șova și Asociații” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidențial situat în București.
    În perioada 11.11.2008 - iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societății de avocați, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocați a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) și alte obligații către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societății de avocați.

    Autoturismul a fost achiziționat de societatea de avocați SCA „Șova și Asociații”, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel.

    Suspectului Ponta Victor-Viorel i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile anterior descrise, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

    2.În aceeași cauză, procurorii au constatat că se impune continuarea urmăririi penale față de Ponta Victor-Viorel și sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de conflict de interese, dintre care una în formă continuată (două acte materiale) fapte aflate în legătură cu funcția sa de prim-ministru al României, având în vedere că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

    În calitate de prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel l-a desemnat pe Șova Dan-Coman, în luna august 2012, în funcția de ministru pentru Relația cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcția de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor și în luna martie 2014 ministru al Transporturilor, în condițiile în care Ponta Victor-Viorel a beneficiat în trecut de foloase din partea lui Șova Dan-Coman, constând în sume de bani (în total aprox. 250.000 lei) și dreptul de folosința gratuită a unui autoturism.

    Probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel a beneficiat, lunar, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, de sume de bani cuprinse între 7.900 lei și 14.000 lei, în total 181.439,89 lei, în temeiul unei convenții fictive de conlucrare profesională în domeniul juridic încheiată între SCA „Șova și Asociații” reprezentată de Șova Dan-Coman și Cabinetul de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel, iar în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009 a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosință al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziționat de SCA „Șova și Asociații” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul și alte cheltuieli aferente contractului de leasingîn momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei.

    Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al DNA inițiază procedura de sesizare a Camerei Deputaților, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față Ponta Victor-Viorel, deputat, care în perioada în care se presupune că a săvârșit infracțiunile de conflict de interese a îndeplinit funcția de prim-ministru.
    Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
    BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
     
    ----------------------------------------------------------------




    UPDATE. Preşedintele Klaus Iohannis: Solicit demisia prim-ministrului Victor Ponta

         Este o situaţie imposibilă pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. Solicit demisia prim-ministrului Victor Ponta, a declarat preşedintele Klaus Iohannis

    După părerea mea este o situaţie imposibilă pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. Pentru România, cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Solicit demisia prim-ministrului Victor Ponta. I-am comunicat prim-ministrului într-o discuţie avută acum câteva minute, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    Organizarea de alegeri anticipateeste o propunere a PNL ,făcută cu "câtva timp în urmă", care a devenit "necesară şi actuală", a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă, co-preşedintele PNL Alina Gorghiu.

    "Constat cât de necesară şi actuală este acea propunere pe care PNL a făcut-o cu câtva timp în urmă, necesitatea organizării de alegeri anticipate în România",
    a susţinut Gorghiu.
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    În urmă cu 3 ani,pe 27 aprilie 2012, a avut loc un moment unicîn istoria post-decembristă a României – ​guvernul ​un​ui​ regim abuziv și corupt a fost înlocuit, grație mecanismului democratic al moțiunii de cenzură, de ​o coalitie a partidelor din opoziţie.
     
    A fost prima (şi singura) dată când o astfel de schimbare s-a produs în România democratică – moţiuni de cenzură au mai fost votate (cazul Boc), dar schimbări de guvern au fost doar o singură dată – acum 3 ani!​
     
    De aceea, îi invit pe toți parlamentarii care au votat moțiunea pe 27 aprilie 2012 să participe luni, la Palatul Parlamentului, la evenimentul 3 ani de la începutul sfârșitului regimului Băsescu-MRU-Predoiu”. Evenimentul are loc de la ora 18:00, la sala I.I.C. Brătianu.
     
    Împreună, vom reaminti ce a însemnat schimbarea cursului României din punct de vedere economic și social!​
     
    ​De altfel, având în spate un val legitim de susținere populară, USL a dat o imensă lovitură regimului Băsescu-MRU-Predoiu, lovitură care va rămâne în cărțile de istorie.
     
    Pentru mine, Uniunea Social Liberală a fost și va rămâne cel mai important și puternic proiect politic al României. ​Indiferent de ce a urmat​, acesta a îndeplinit probabil cel mai important obiectiv al ultimilor ani: a făcut dreptate pentru milioanele de români asupriți de un regim extrem de dăunător!
    De aceea, vreau să marcăm împreună acel moment istoric.
     
    Datorită zilei de 27 aprilie 2012, românii au acum 3 ani de creștere economică, după 3 ani de scădere. Datorită acelui moment, peste un milion de români au salariul minim de 1.050 de Lei începând din această vară, și nu de 700. Datorită celor 235 de parlamentari care au votat moțiunea de cenzură, avem spitale redeschise, TVA de 9% la alimente și nu de 24%, șomaj la un minim istoricși nu disponibilizări pe bandă rulantă, rată de absorbție a fondurilor europene de cca 55% și nu de 7% și multe altele.
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    Fostul presedinte Traian Basescu sustine, intr-o scrisoare adresata Secretariatului General al Guvernului, ca imobilul din strada Gogol nr. 2, resedinta repartizata anul acesta de Executiv drept resedinta de protocol pentru fostul presedinte, nu respecta normele pentru un fost sef de stat.

    In documentul obtinut de Agerpres, Basescu afirma ca, desi s-au depus eforturi de imbunatatire a calitatii imobilului, acesta nu dispune de spatiul necesar functionarii unui cabinet de lucru, nici de un salon de primire pentru vizitatori, nu are garaj si nu asigura protectia lui si a familiei sale.
    "Imobilul nu asigura protectia locatarilor, adica nici protectia fizica si nici intimitatea mea si a familiei mele nici in interiorul imobilului si nici in curte, urmare a faptului ca pe toata latura de sud-vest a curtii si a locuintei se afla construit un bloc cu patru etaje, ceea ce permite supravegherea cu usurinta a persoanelor care locuiesc in imobilul si in curtea imobilului din strada Gogol, nr. 2, dar si a persoanelor care viziteaza acest imobil",
    se arata in scrisoarea lui Basescu catre SGG din 5 iunie a.c.

    Fostul sef al statului mai afirma ca responsabili pentru "eventualele incidente" sunt cei care au semnat hotararea de guvern prin care i s-a alocat locuinta de protocol din strada Gogol.
    "Va atentionez ca, din acest punct de vedere, intreaga responsabilitate pentru eventualele evenimente sau incidente ce ar putea sa apara in timp (violarea intimitatii, intrarea prin efractie in curte sau in locuinta, afectarea sigurantei mele si a familiei mele, etc) vor fi in responsabilitatea RAAPPS si a Guvernului Romaniei prin domnii Victor Viorel Ponta, Ion Moraru si Darius Bogdan Valcov, in calitate de semnatari ai HG nr. 60 din 2015",
    sustine Basescu.

    El indica in scrisoare si o serie de solutii pentru rezolvarea neajunsurilor pe care le sesizeaza.

    "Consider ca repartizarea apartamentului nr. 1 din strada Eminescu nr. 44-48 ar rezolva problema cabinetului de lucru si a salonului de primire, asigurarea pe moment a doua spatii de parcare intr-un garaj al RAAPPS, aflat in apropierea imobilului din strada Gogol, urmand ca in cel mai scurt timp sa fie construit unu garaj pentru doua masini pe terenul aferent imobilului din strada Gogol nr. 2",


    propune Basescu.
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    Banca Mondialăa revizuit în creștere la 3%estimările privind avansul economiei românești în acest an.

    Banca Mondială a revizuit în creștere la 3% estimările privind avansul economiei românești în acest an, de la 2,9% cât estima în ianuarie, potrivit raportului bianual 'Global Economic Prospects' publicat miercuri de instituția financiară internațională.

    În schimb, Banca Mondială a lăsat nemodificate prognozele pentru 2016, când România ar urma să înregistreze o creștere economică de 3,2%, și chiar a revizuit în scădere cu 0,4% estimările pentru 2017, de la 3,9% la 3,5%.

    La nivel regional, Banca Mondială estimează că regiunea Europa emergentă și Asia Centrală (în care este inclusă și România) va suferi o încetinire a ritmului de creștere economică, de la 2,4% în 2014 până la 1,8% în 2015. 'Scăderea prețului petrolului și tensiunile geopolitice sunt doar parțial compensate de revenirea moderată din zona euro. Revenirea a fost una inegală în întreaga regiune, afectată de moștenirile crizei financiare globale, în special de bilanțurile băncilor (Bulgaria, Serbia și într-o mai mică măsură România', se arată în raportul Băncii Mondiale.
    În ceea ce privește riscurile la adresa regiunii, Banca Mondială consideră că acestea constau într-o nouă scădere a prețului petrolului, escaladarea tensiunilor geopolitice și o înăsprire bruscă a condițiilor financiare globale. La acestea se adaugă o revenire sub așteptări a economiei globale și o soluționare nefavorabilă a problemelor dintre Grecia și creditorii săi.

    În România, bugetul pentru anul 2015 este fundamentat pe o creștere economică de 2,5%, iar produsul intern brut este estimat la 709,681 milioane de lei. Produsul intern brut a crescut, în primul trimestru al acestui an, cu 4,3% față de primul trimestru al anului trecut și cu 1,6% față de trimestrul IV 2014, contribuții semnificative la avansul economiei având comerțul cu ridicata (1%) și industria și comunicațiile (0,9% fiecare), reiese din datele publicate recent de Institutul Național de Statistică.
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    Ponta a mers în Azerbaidjan,pentru ceremonia deschiderii Jocurilor Europene. Premierul a stat în spatele lui Vladimir Putin, în tribuna oficială. REACŢIA Cancelariei Prezidenţiale - FOTO

    Premierul Victor Ponta a ajuns, vineri după-amiază, în Azerbaidjan, pentru a asista la ceremonia organizată la deschiderea Jocurilor Europene de la Baku, relatează site-ul de ştiri Azertag.az.

    La coborârea din avion pe Aeroportul internaţional "Heidar Aliev" din apropiere de Baku, Ponta a fost întâmpinat de oficiali din cadrul Ministerului azer de Externe şi de reprezentanţi ai Comitetului de organizare a Jocurilor Europene 2015, scrie Azertag.az.


    Într-o fotografie transmisă de presă din tribuna oficială, Ponta este arătat în spatele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, la deschiderea Jocurilor Olimpice.


    Ceremonia de deschidere a Jocurilor Europene de la Baku s-a desfăşurat vineri seară în capitala Azerbaidjanului.

    Echipa olimpică a României va avea în componenţă 147 de sportivi, 83 de băieţi şi 64 de fete, la Jocurile Europene de le Baku, programate în perioada 12-28 iunie, aceştia urmând să participe la 22 de sporturi şi discipline sportive.

          
    Şeful Cancelariei Prezidenţiale: Ponta nu ne-a informat că merge la Baku, prezenţa este o greşeală

    Şeful Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache, afirmă că el a decis să nu mai meargă la deschiderea Jocurilor Europene de la Baku după ce a constatat că toţi liderii din UE sunt reprezentaţi la un nivel foarte redus şi arată că prezenţa premierului Victor Ponta la ceremonie este o greşeală.

    "Mi-ar fi făcut plăcere să fiu în numele preşedintelui României, dar sunt anumite lucruri pe care trebuie să le luăm în considerare când dăm curs unor asemenea invitaţii. Atunci când am văzut că toţi cei din Uniunea Europeană merg la un nivel de reprezentare foarte redus, am decis şi eu să nu mai merg. Noi nu am fost informaţi (că premierul Ponta va fi prezent la Baku-n.r.), prezenţa premierului României, dacă mă întrebaţi pe mine, mi se pare o greşeală de politică externă", a spus Mihalache la Realitatea TV, întrebat cum comentează faptul că Ponta s-a dus la Baku deşi liderii europeni au anunţat că vor boicota deschiderea Jocurilor Europene şi nu vor fi prezenţi, din cauza problemelor din Azerbaidjan legate de respectarea drepturilor omului.

    El a precizat totuşi că a fost primită informaţia că Ponta va pleca în Azerbaidjan, dar nu de la acesta, ci "din alte surse".
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    Vicepremierul Gabriel Oprea:
    "Dacă aş fi în locul lui Victor Ponta, mi-aş da demisia".
    Liderul UNPR, Gabriel Oprea, mai ameninţă cu retragerea de la guvernare dacă PSD modifică Codul Penal. 14 Iunie 2015.

     "Dacă aş fi în locul lui Victor Ponta, mi-aş da demisia"
    a spus Gabriel Oprea la PRO TV.Declaraţia surprinzătoare a vicepremierului României vine la două zile după ce opoziţia nu a reuşit să dărâme Guvernul.

     
    Liderul UNPR, Gabriel Oprea, mai ameninţă cu retragerea de la guvernare dacă PSD modifică "pe furiş" Codul Penal - sunt la un pas de a trece 22 de proiecte, cele mai multe iniţiate de parlamentari PSD, dar care nu au primit avizul Ministerului Justiţiei - de aici şi dorinţa unora de a-l demite pe Robert Cazanciuc. Acesta negociază însă trecerea la UNPR, partid care anunţă că o susţine pe Laura Codruţa Kovesi pentru încă un mandat în fruntea DNA dar şi toate proiectele preşedintelui Klaus Iohannis din zona de securitate naţională.

    Preşedintele UNPR, vicepremier Gabriel Oprea:
    "Eu, Gabriel Oprea, membru al Guvernului dar şi preşedintele UNPR, milităm întotdeauna pentru, se poate verifica, întărirea justiţiei. Avem doi piloni, interesul naţional şi statul român, şi milităm pentru întărirea statului român. Am spus şi lui Victor Ponta şi colegilor de coaliţie când constatăm că se lucrează la Codul Penal pe furiş sau se doreşte un atac asupra statului român, pe noi ne pierde parteneri".
    Aflaţi mai multe »

    0 0

     
    Președintele Comisiei de apărare a Senatului:Niciun militar nu va avea o pensie mai mica.
     
    Președintele Comisiei pentru apărare a Senatului, Marius Obreja, a afirmat marți că prin proiectul de lege privind pensiile militare de stat inițiat de Guvern, care se află în dezbaterea Camerei superioare, niciun militar nu va avea o pensie diminuată. 

    "Am avut în vedere prin această lege ca niciun militar aflat în pensie să nu se trezească cu pensiile diminuate și disonanțele din actuala lege să fie puse în regulă.
    Nimeni nu va avea o pensie mai mică decât acum",
    a declarat Obreja.
     
    El a precizat că într-o primă dezbatere a proiectuluiîn ședința comună a Comisiei de apărare și Comisiei de muncă ale Senatului au fost amendate două articole, restul proiectului urmând a fi analizat săptămâna viitoare.

    "Au fost admise două amendamente, care se referă la baza de calcul pentru pensiile militare de stat, care este venitul brut al funcției de bază pe ultimele șase luni, la care se adaugă brutul funcției militare avute. Un alt amendament se referă la plafonarea la 100% a pensiei, pentru că în varianta Guvernului putea să ducă la o pensie de peste 100% din veniturile avute în timpul activității. Pensiile militarilor sunt luate ca 80% din veniturile brute avute în ultimele șase luni de activitate",
    a explicat Obreja.
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    Prim-ministrul Victor Ponta si-a modificat cu mult declaratia de avere depusa in luna iunie, la cateva zile dupa ce a fost audiat laDNA si inainte de a pleca in Turcia, pentru a se opera la genunchi.

    Potrivit paginii sale de pe site-ul Camerei Deputatilor, Victor Ponta a completat declaratia vineri, pe 12 iunie, in aceeasi zi in care a avut loc votul pe motiunea de cenzura depusa de PNL si in care premierul a plecat in capitala azera Baku, pentru a participa la deschiderea Jocurilor Europene.

    Declaratia a fost inregistrata ulterior la Camera Deputatilor pe 15 iunie, luni, cand prim-ministrul a plecat pentru a se opera la o clinica din Turcia.

    In primul rand, se observa ca acesta si-a schimbat domiciliul, din satul Baia de Fier, judetul Gorj, in Bucuresti.

    Alegeri prezidentiale 2014: Ce avere are Victor Ponta

    La capitolul terenuri, a disparut cel intravilan de 1.371 de metri patrati, din Baia de Fier, din ultima declaratie de avere, din 12 martie 2014, care fusese cumparat de Ponta in 2006. Au aparut in schimb doua noi terenuri, ambele detinute de sotia sa, Daciana Sarbu - unul intravilan, in Prahova, de 5.822 de metri patrati, cumparat in anul 2001, si unul forestier, in Dambovita, de 5.003 metri patrati, cumparat in anul 2002.

    Orban l-a reclamat pe Ponta la ANI: il acuza ca isi ascunde averea

    In ce priveste cladirile, a ramas apartamentul din Bucuresti, de 95 de metri patrati, cumparat in 2012, pe care il detine in coproprietate cu sotia sa. Au disparut insa cele doua apartamente din Capitala, cumparate in 2013, prin "dobandire prin lichidarea patrimoniului cabinet de avocat 'Ponta Victor Viorel'", in suprafata de 65 de metri patrati fiecare si care erau obtinute in anul 2013, premierul fiind singurul titular. Cele doua au fost vandute cu cate 75.000 de euro, pe 29 mai 2015, cu o saptamana inainte de a fi audiat la DNA.
    Aflaţi mai multe »

    0 0

     
    Legea 135 din 2015 - Codul de procedură penală
    » Secțiunea 2 - Reţinerea;  » Secțiunea 3 - Controlul judiciar; 
    » Secțiunea 4 - Controlul judiciar pe cauţiune; 
    » Secțiunea 5 - Arestul la domiciliu;
    » Secțiunea 6 - Arestarea preventivă 
     
     
    Secțiunea 2 - Reţinerea
    ====================================
     
     
    (1) Organul de cercetare penală sau procurorul poate dispune reţinerea, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 202.
    (2) Persoanei reţinute i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, infracţiunea de care este suspectat şi motivele reţinerii.
    (3) Reţinerea se poate dispune pentru cel mult 24 de ore. În durata reţinerii nu se include timpul strict necesar conducerii suspectului sau inculpatului la sediul organului judiciar, conform legii.
    (4) Dacă suspectul sau inculpatul a fost adus în faţa organului de cercetare penală şi procurorului pentru a fi audiat, în baza unui mandat de aducere legal emis, în termenul prevăzut la alin. (3) nu se include perioada cât inculpatul s-a aflat sub puterea acelui mandat.
    (5) Măsura reţinerii poate fi luată numai după audierea suspectului sau inculpatului, în prezenţa avocatului ales ori numit din oficiu.
    (6) Înainte de audiere, organul de cercetare penală ori procurorul este obligat să aducă la cunoştinţa suspectului sau inculpatului că are dreptul de a fi asistat de un avocat ales ori numit din oficiu şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, cu excepţia furnizării de informaţii referitoare la identitatea sa, atrăgându-i atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa.
    (7) Suspectul sau inculpatul reţinut are dreptul de a-şi încunoştinţa personal avocatul ales sau de a solicita organului de cercetare penală ori procurorului să îl încunoştinţeze pe acesta. Modul de realizare a încunoştinţării se consemnează într-un proces-verbal. Persoanei reţinute nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal încunoştinţarea decât pentru motive temeinice, care vor fi consemnate în procesul-verbal.
    (8) Avocatul ales are obligaţia de a se prezenta la sediul organului judiciar în termen de cel mult două ore de la încunoştinţare. În caz de neprezentare a avocatului ales, organul de cercetare penală sau procurorul numeşte un avocat din oficiu.
    (9) Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul de a comunica direct cu acesta, în condiţii care să asigure confidenţialitatea.
    (10) Reţinerea se dispune de organul de cercetare penală sau de procuror prin ordonanţă, care va cuprinde motivele care au determinat luarea măsurii, ziua şi ora la care reţinerea începe, precum şi ziua şi ora la care reţinerea se sfârşeşte.
    (11) Suspectului sau inculpatului reţinut i se înmânează un exemplar al ordonanţei prevăzute la alin. (10).
    (12) Pe perioada reţinerii suspectului sau inculpatului, organul de cercetare penală sau procurorul care a dispus măsura are dreptul de a proceda la fotografierea şi luarea amprentelor acestuia.
    (13) Dacă reţinerea a fost dispusă de organul de cercetare penală, acesta are obligaţia de a-l informa pe procuror cu privire la luarea măsurii preventive, de îndată şi prin orice mijloace.
    (14) Împotriva ordonanţei organului de cercetare penală prin care s-a luat măsura reţinerii suspectul sau inculpatul poate face plângere la procurorul care supraveghează urmărirea penală, înainte de expirarea duratei acesteia. Procurorul se pronunţă de îndată, prin ordonanţă. În cazul când constată că au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a măsurii reţinerii, procurorul dispune revocarea ei şi punerea de îndată în libertate a celui reţinut.
    (15) Împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat măsura reţinerii suspectul sau inculpatul poate face plângere, înainte de expirarea duratei acesteia, la prim-procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior. Prim-procurorul sau procurorul ierarhic superior se pronunţă de îndată, prin ordonanţă. În cazul când constată că au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a măsurii reţinerii, prim-procurorul sau procurorul ierarhic superior dispune revocarea ei şi punerea de îndată în libertate a inculpatului.
    (16) Procurorul sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă, în vederea luării măsurii arestării preventive faţă de inculpatul reţinut, cu cel puţin 6 ore înainte de expirarea duratei reţinerii acestuia.
     
     
    (1) Imediat după reţinere, persoana reţinută are dreptul de a încunoştinţa personal sau de a solicita organului judiciar care a dispus măsura să încunoştinţeze un membru al familiei sale ori o altă persoană desemnată de aceasta despre luarea măsurii reţinerii şi despre locul unde este reţinută.
    (2) Dacă persoana reţinută nu este cetăţean român, aceasta are şi dreptul de a încunoştinţa sau de a solicita încunoştinţarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al cărui cetăţean este sau, după caz, a unei organizaţii internaţionale umanitare, dacă nu doreşte să beneficieze de asistenţa autorităţilor din ţara sa de origine, ori a reprezentanţei organizaţiei internaţionale competente, dacă este refugiat sau, din orice alt motiv, se află sub protecţia unei astfel de organizaţii.
    (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul schimbării ulterioare a locului de reţinere.
    (4) Organul judiciar care a dispus măsura reţinerii are obligaţia de a aduce la cunoştinţa celui reţinut, în scris şi în limba pe care o înţelege, dispoziţiile alin. (1)-(3) şi de a consemna într-un proces-verbal modul în care s-a realizat încunoştinţarea.
    (5) Persoanei reţinute nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal încunoştinţarea decât pentru motive temeinice, care vor fi consemnate în procesul-verbal.
    (6) În mod excepţional, pentru motive temeinice ce vor fi prevăzute în procesul-verbal întocmit potrivit alin. (4), încunoştinţarea poate fi întârziată cel mult 4 ore, dacă această întârziere este determinată de nevoile excepţionale ale urmăririi penale în cauza respectivă, ce vor fi prevăzute în procesul-verbal întocmit potrivit alin. (4).
    ================================================
    ===================================================================
     

    Secțiunea 3 - Controlul judiciar
    =======================================

     
    (1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).
    (2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).
     
     
    (1) În mod excepţional, ţinând seama de nevoile urgente ale urmăririi penale, procurorul poate dispune în mod provizoriu, prin ordonanţă, luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, pentru cel mult 5 zile.
    (2) Cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1), procurorul sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul, în vederea confirmării măsurii dispuse, înaintând judecătorului de drepturi şi libertăţi dosarul cauzei.
    (3) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin. (2) fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea inculpatului.
    (4) Neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună asupra măsurii luate de procuror.
    (5) Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl ascultă pe inculpat atunci când acesta este prezent.
    (6) Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.
    (7) Judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune, prin încheiere, mai înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1), asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei procurorului.
    (8) Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate confirma măsura luată de procuror sau poate revoca măsura, dacă au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a acesteia.
    (9) În cazul în care măsura este confirmată, judecătorul de drepturi şi libertăţi dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat şi poate menţine sau modifica obligaţiile impuse acestuia.
    (10) Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la pronunţarea încheierii.

     
    (1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală poate dispune, la propunerea motivată a procurorului, luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat.
    (2) Procurorul înaintează judecătorului de drepturi şi libertăţi propunerea prevăzută la alin. (1) împreună cu dosarul cauzei.
    (3) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin. (1) soluţionează propunerea în camera de consiliu în termen de 48 de ore de la înregistrare, cu citarea inculpatului.
    (4) Dispoziţiile art. 212 alin. (4)-(6) se aplică în mod corespunzător.
    (5) Judecătorul de drepturi şi libertăţi admite sau respinge propunerea procurorului, prin încheiere motivată.
    (6) Dosarul cauzei se restituie organului de urmărire penală, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a contestaţiei.
    (7) Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate dispune, prin aceeaşi încheiere, luarea măsurii controlului judiciar, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege în cazul în care respinge propunerea de arestare preventivă, de arest la domiciliu sau de luare a măsurii controlului judiciar pe cauţiune a inculpatului.

     
    (1) Judecătorul de cameră preliminară în faţa căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere, luarea măsurii controlului judiciar sau instanţa de judecată faţă de inculpat, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu.
    (2) Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată sesizat potrivit alin. (1) dispune citarea inculpatului. Ascultarea inculpatului este obligatorie dacă acesta se prezintă la termenul fixat.
    (3) Prezenţa avocatului inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.

     
    (1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:
    a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
    b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
    c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
    (2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
    a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;
    b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;
    c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
    d) să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice, direct sau indirect, pe orice cale;
    e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;
    f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;
    g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;
    h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;
    i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar;
    j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme;
    k) să nu emită cecuri.
    (3) În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
    (4) Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii.
    (5) Dacă, în cadrul obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. a), s-a impus inculpatului interdicţia de a părăsi ţara sau o anumită localitate, câte o copie de pe ordonanţa procurorului ori, după caz, a încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată se comunică, în ziua emiterii ordonanţei sau a pronunţării încheierii, inculpatului, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte şi are interdicţia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor şi organelor de frontieră, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.
    (6) Instituţia, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verifică periodic respectarea obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.
    (7) În cazul în care pe durata măsurii controlului judiciar inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege. Dispoziţiile art. 212 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător.
    (8) Procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanţă, impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta.
    (9) Dispoziţiile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecăţii, când judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu.
    (10) În cazul prevăzut la alin. (8), judecătorul de drepturi şi libertăţi fixează termen de soluţionare în camera de consiliu în termen de 5 zile de la înregistrarea propunerii sau a cererii, comunicând procurorului şi inculpatului termenul fixat.
    (11) Procurorul înaintează dosarul cauzei judecătorului de drepturi şi libertăţi în termen de cel mult 24 de ore de la solicitarea acestuia.
    (12) Propunerea procurorului se comunică inculpatului, iar cererea inculpatului se comunică procurorului.
    (13) Judecătorul de drepturi şi libertăţi soluţionează propunerea sau cererea în lipsa inculpatului şi a procurorului. Inculpatul şi procurorul au dreptul de a depune concluzii scrise, care sunt prezentate judecătorului de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 24 de ore înainte de expirarea termenului stabilit pentru soluţionarea propunerii sau a cererii.
    (14) Dacă, în cursul urmăririi penale, s-a impus inculpatului obligaţia prevăzută la alin. (2) lit. a), judecătorul de drepturi şi libertăţi care a luat măsura verifică din oficiu, prin încheiere, la fiecare 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat stabilirea acestei obligaţii, dispunând, după caz, înlocuirea ori încetarea ei.
    (15) În cazul prevăzut în alin. (14), judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă în camera de consiliu, prin încheiere, în lipsa inculpatului şi a procurorului. Inculpatul şi procurorul au dreptul de a depune concluzii scrise, care sunt prezentate judecătorului de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea termenului de verificare stabilit şi comunicat de acesta.
     
    -------------------------------------------------------------------------------
    -----------------------------------------------------------------------------------------------
     
     
     
    (1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 223 alin. (1) şi (2), luarea acestei măsuri este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1), iar inculpatul depune o cauţiune a cărei valoare este stabilită de către organul judiciar.
    (2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).
    (3) Dispoziţiile art. 212-215 se aplică în mod corespunzător.
     
     
    (1) Consemnarea cauţiunii se face pe numele inculpatului, prin depunerea unei sume de bani determinate, la dispoziţia organului judiciar, ori prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiaşi organ judiciar.
    (2) Valoarea cauţiunii este de cel puţin 1.000 lei şi se determină în raport cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului, situaţia materială şi obligaţiile legale ale acestuia.
    (3) Pe perioada măsurii, inculpatul trebuie să respecte obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi i se poate impune respectarea uneia ori mai multora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (2). Dispoziţiile art. 215 alin. (3)-(13) se aplică în mod corespunzător.
    (4) Cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor prevăzute la alin. (3).
    (5) Instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cauţiunii, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, pentru motivele prevăzute la alin. (12).
    (6) În celelalte cazuri, instanţa de judecată, prin hotărâre, dispune restituirea cauţiunii.
    (7) Dispoziţiile alin. (5) şi (6) se aplică în măsura în care nu s-a dispus plata din cauţiune, în ordinea următoare, a despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii.
    (8) Cauţiunea se restituie sau se confiscă, după caz, la sesizarea procurorului ori la cererea inculpatului, de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, dacă procurorul pronunţă o soluţie de netrimitere în judecată. Dispoziţiile alin. (5)-(7) se aplică în mod corespunzător.
    (9) Soluţionarea cererii sau a sesizării se face în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a inculpatului.
    (10) Împotriva încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi inculpatul şi procurorul pot formula contestaţie la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa superioară, în termen de 48 de ore de la comunicare.
    (11) Contestaţia se soluţionează în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a inculpatului, cărora li se comunică data stabilită pentru soluţionarea contestaţiei, precum şi dreptul de a depune concluzii scrise până la acea dată.
    (12) În cazul în care pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.
    (1) Arestul la domiciliu se dispune de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 223 şi luarea acestei măsuri este necesară şi suficientă pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute la art. 202 alin. (1).
    (2) Aprecierea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se face ţinându-se seama de gradul de pericol al infracţiunii, de scopul măsurii, de sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte împrejurări privind persoana faţă de care se ia măsura.
    (3) Măsura nu poate fi dispusă cu privire la inculpatul faţă de care există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit o infracţiune asupra unui membru de familie şi cu privire la inculpatul care a fost anterior condamnat definitiv pentru infracţiunea de evadare.
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    Gîndul de sîmbătă, 20 iunie 2015.

    Carmen Iohannis depășește în materie de Cult ridicol al Personalității toate soțiile de șefi de stat români de pînă acum, de la Elena Cuza pînă la Elena Ceaușescu.

     
    Miercuri, 17 și joi 18 iunie 2015, Președintele Portugaliei a întreprins o Vizită de stat în România la invitația președintelui  Klaus Iohannis.

    Știind eu din broșura căreia politicienii îi spun, cînd vor s-o înșele, Constituție, că președintele răspunde de politica externă a României,  am vrut să văd despre ce-au discutat cei doi, despre ce decizii au luat, despre ce-a  zis fiecare despre situația internațională.
     
    De unde puteam să aflu  asta decît  din presa noastră liberă și atît de independentă.
    Am luat la purecat ziare, site-uri, m-am uitat la televizor.

    Și iată ce-am aflat despre Vizita de stat a președintelui Portugaliei la invitația președintelui Klaus Iohannis:
     
    Realitatea tv, 17 iunie 2015:
    Carmen Iohannis, apariție răvășitoare la ceremonia de primire a președintelui portughezCarmen Iohannis a avut o apariție neașteptată la ceremonia de primire a președintelui portughez la Cotroceni. Surprinzător, soția președintelui a purtat un deux-piece roz pal, fusta fiind de lungime medie, imediat sub genunchi. La acestea a asortat pantofi cu toc și un plic ciclam
     
    Evenimentul zilei, 19 iunie 2015
    Prima doamnă, apariție de senzație la Cotroceni!
    Prima Doamnă a reuşit să impresioneze pe toată lumea la ceremonia de primire a președintelui portughez Aníbal Cavaco Silva, la Cotroceni, care efectuează o vizită oficială în România.
    Soția lui Klaus Iohannis a optat pentru un deux-piece realizat din Shantung de mătase roz nude cu revere, refileți și nasturi din Shantung de culoare vernil. Alexandru Ciucu a creat un sacou cambrat la un rând, cu patru nasturi, revere scurte și în ușor contrast. Mânecile trei sferturi cu manșete suflecate au oferit o notă dinamică ținutei.
     
    Protv, 17 iunie 2015
    Carmen Iohannis, tinuta impecabila la primirea presedintelui Portugaliei la Palatul Cotroceni.
    Seful statului i-a primit impreuna cu sotia sa, Carmen Iohannis, pe oficialul portughez si sotia sa, Maria Cavaco Silva. Presedintele Iohannis si sotia sa au venit pe jos de la Palatul prezidential pana la Platoul de ceremonii.
    Carmen Iohannis a aratat impecabil in tinuta aleasa pentru eveniment. Prima doamna a atras imediat atentia jurnalistilor.
     
    Libertatea, 17 iunie 2015
    Carmen Iohannis a stârnit admirația tuturor celor prezenți astăzi la Palatul Cotroceni.
    Prima Doamnă a avut o apariție neașteptată la ceremonia de primire a președintelui portughez la Cotroceni.
    Surprinzător, soția președintelui a purtat un deux-piece roz pal, fusta fiind de lungime medie, imediat sub genunchi. La acestea a asortat pantofi cu toc și un plic ciclam.
     
    Știripesurse.ro, 17 iunie 2015
    Carmen Iohannis a strălucit din nou! Cum s-a îmbrăcat Prima Doamnă la Cotroceni
    Președintele Klaus Iohannis l-a primit miercuri la Palatul Cotroceni pe omologul său din Portugalia, Anibal Cavaco Silva, aflat într-o vizită de stat în România.
    Ceremonia primirii a avut loc pe platoul oficial de la Palatul Cotroceni, unde, după intonarea imnurilor celor două state, președintele Portugaliei a dat onorul Regimentului de Gardă și Protocol.
    Șeful statului i-a primit împreună cu soția sa, Carmen Iohannis, pe oficialul portughez și soția sa, Maria Cavaco Silva.
    Președintele Iohannis și soția sa au venit pe jos de la Palatul prezidențial până la Platoul de ceremonii. Prima Doamnă a României a strălucit din nou printr-o ținută extrem de elegantă, iar fotografiile au fost îndelung apreciate de către admiratorii săi.
     
    Știripesurse.ro, 18 iunie 2015
    Carmen Iohannis a atras atenția tuturor!  La ce eveniment a făcut senzație Prima Doamnă
    Carmen Iohannis strălucește la fiecare ieșire publică!
    După ce le-a încheiat mediile elevilor săi de la clasa unde este dirigintă, Prima Doamnă a venit repede în București la un eveniment organizat de președintele Portugaliei în onoarea familiei prezidențiale din România.
    Doamna Iohannis a atras atenția tuturor când a ajuns la fostul Palat Regal, gazda concertului. Alături deKlaus Iohannis, Prima Doamnă a comunicat în engleză cu omologii din Portugalia. Carmen Iohannis a ales o rochie mulată, cu o culoare ce iese mereu în evidență: albastru electric. Ea a zâmbit continuu și le-a mulțumit gazdelor pentru onoarea oferită.
     
    Știripesurse.ro, 18 iunie 2015
    Primele imagini cu noua limuzină a lui Klaus Iohannis / VIDEO + FOTO
    Klaus Iohannis și-a plimbat și soția, pe Carmen Iohannis, cu noua limuzină prezidențială. Cei doi au mers la un eveniment organizat în cinstea lor de către cuplul prezidențial al Portugaliei, care a fost ținut la Muzeul Național de Artă.

    Vineri,  15 mai  2015, Klaus Iohannis a întreprins o vizită la Vatican.
    Deși Stalin se întreba, disprețuitor, cîte divizii de tancuri are Papa, totuși vizita unui președinte român la Vatican  rămîne, dincolo de protocol, un bun prilej de discuții bilaterale și de înțelegeri  în folosul  celor două părți.
     
    De s-a dus Klaus Iohannis la Vatican? Ce a discutat cu Papa?
    Pentru a afla răspunsurile la aceste întrebări, am dat o raită prin presa noastră.
    Și iată ce-am aflat despre Vizita președintelui României la Vatican:
     
    Ziare.com, 15 mai 2015:
    Carmen Iohannis a fost emotionata si in timpul intalnirii cu Papa Francisc. Ea a purtat o rochie neagra de voal, cu maneci transparente si mansete de dantela si un voal negru pe cap
     
    Ring, 19 mai 2015:
    ŢINUTA SUPERBĂ aleasă de către Carmen Iohannis pentru vizita la Vatican
    Prima Doamna a Romaniei, Carmen Iohannis, a purtat o noua creatie vestimentara realizata de designerul Alexandru Ciucu. In cadrul vizitei pe care a efectuat-o la Vatican, alaturi de Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, Carmen Iohannis a optat pentru o rochie neagra din dantela.
     
    Libertatea, 19 mai 2015:
    Cum a fentat Carmen Iohannis rigorile vestimentare de la Vatican?
    Vizita pe care Klaus Iohannis și Carmen Iohannis au efectuat-o zilele trecute Papei la Vatican a fost încă un moment în care Prima Doamnă a reușit să se supună protocolului vestimentar și să-l fenteze totodată. (…)
    Carmen Iohannis i-a cerut designerului ei, Alexandru Ciucu, să-i realizeze o ținută conform protocolului, dar care să fie totodată care să fie și tinerească. Așa se face că prima Doamnă a purtat o rochie din dantelă peste fusta scurtă. 
     
    Evenimentul zilei, 16 iunie 2015:
    Chiar dacă ținuta purtată de Carmen Iohannis în vizita de la Vatican a fost comentată că nu ar fi respectat protocolul, designerul  (Stephan Pelger) spune că până la urmă poate ea să revoluționeze acest protocol. Poate să facă altfel decât s-a făcut până acum și e o doamnă care își permite să îmbrace o anumită lungime. Are un corp foarte frumos, picioare pe care poate să și le arate și, din câte am înțeles, și presedintelui îi place să fie mai tineresc îmbrăcată.
     
    Sunt doar căteva din zecile de texte  gazetărești despre couă dintre momentele de politică externă ale României sub mandatul lui Klaus Iohannis.

     Față de cele întîlnite în presă , îmi permit să raportez următoarele:
    1. Se spune că pe vremea lui Nicolae Ceaușescu se practica din plin Cultul Personalității Elenei Ceaușescu,  soția președintelui de atunci al Românei.
      Să fim serioși!
      Dacă ziariștii de azi mai pot citi și altceva decît SMS-urile date de Servicii sau de  Patroni, să meargă la Bibliotecă și să ceară colecțiile ziarelor de  dinainte de 1989.
      În relatările despre  vizita unui șef de stat la noi sau despre vizita lui Nicolae Ceaușescu nu vor găsi în veci vreun rînd elogios despre Tovarășa Elena Ceaușescu, deși, acolo unde Protocolul cerea era prezentă, în calitate de soție și Tovarășa.
      Carmen Iohannis a reușit, în doar șase luni, de cînd e bărbatu-său președinte, să fie mai mult decît  Elena Ceaușescu.
      Dar nu numai atît.
      Carmen Iohannis, nevasta președintelui ales de Popor să conducă țara și nu să- și promoveze nevasta pe post de   top model, depășește în materie de Cult al Personalități toate soțiile de șefi de stat români  de pînă acum, de la Elena Cuza pînă la   Elena Ceaușescu.
    2. De sesizat că acest Cult al personalității are drept notă de esență transformarea peste noapte a unei banale  femei din provincie,  trecută prea mult de prima tinerețe, într-o întruchipare a frumuseții răpitoare, a eleganței exemplare, a  atracției irezistibile.
      Toți cei din jur cad în fund la apariția ei.
      E atît de răvășitoare, vorba celor de la Realitatea tv, cînd apare,   că pînă și drapelul de stat încremenește de uimire deși bate vîntul.

    Iată un altul exemplu:
    Aflaţi mai multe »

    0 0

     
    Alina Gorghiu a postat, joi, pe Facebook, un răspuns la atacurile mediatice la adresa sa, precizând că nu o impresionează nici ameninţările primite în ultimele zile, cu precădere în ziua votului din Senat în cazul Şova şi nici maşinile din ”coloana neoficială”, care o însoţesc de câteva luni, transmite Mediafax.
     
    Alina Gorghiu acuză, pe Facebook, atacurile mediatice din ultimele două zile, care, în opinia sa,
    ”nu sunt altceva decât subiecte care de-a lungul timpului au mai fost încălzite, cu aceeaşi credibilitate: zero”.

    ===============================
     

    Gorghiu: Sunt filată de luni de zile.
    Se cercetează tot ce am făcut şi n-am făcut în ultimii 10 ani

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu spune că a observat şi în acestă dimineaţă ”filajul maşinilor” care o însoţesc de câteva luni în trafic şi că a aflat de la parlamentari PSD care nu sunt de acord cu aceste metode că se instrumentează plângeri şi se cercetează tot ce a făcut în ultimii zece ani.

    ”Ştiam din momentul alegerii mele în funcţia de copreşedinte al PNL că voi beneficia de un tratament compus din atacuri, insulte, manipulări şi dezinformări. Asa am ajuns să fiu transformată de către propaganda PSD din martor în Victor Ponta, din avocat în Dan Şova şi din copreşedinte al PNL în Elena Ceauşescu, Ana Pauker, Gheorghe Gheorghiu Dej, Elena Udrea şi alţii. Toată această campanie a pornit din momentul votului PNL în cazul senatorului Dan Şova. În lumina evenimentelor recente înţeleg şi de ce prim-ministrul a fost atât de afectat de acţiunea politică a PNL în privinţa prietenului său”,
    scrie Alina Gorghiu pe Facebook, luni dimineaţă.

    Ea îi transmite ”premierului în exil” să nu îşi facă speranţe, susţinând că ”acţiunile de intimidare sau calomniile nu au niciun efect” asupra sa.

    ”Să nu uit. Am observat şi în dimineaţa asta filajul maşinilor particulare care mă însoţesc de câteva luni în trafic, probabil că cineva doreşte să mă protejeze smile emoticon. Am aflat, de asemenea, de la parlamentari PSD, care nu sunt de acord cu aceste metode, că se instrumentează plângeri la Parchetul General şi ANI şi că o echipă cercetează tot ce am făcut şi n-am făcut în ultimii 10 ani. Grea operaţi...une:)) Sa mai zica cineva ca nu avem un premier preocupat chiar şi din Turcia de soarta opozitiei din Romania!”, mai spune Gorghiu.
    Aflaţi mai multe »

    0 0


    Poporul roman... este anesteziat!
    Cei care ne 'dicteaza' destinele,
    Dupa 10 ani Basescu... vor alti 10... Iohannis!
    Punem pariu? Ma contrazice cineva?
    P.S.: Sa dea Dumnezeu, popor roman, sa fie bine!


    Mai multe, cititi aici:
    =======================
    Aflaţi mai multe »

    0 0

     

    MARIUS SCRECIU, ATAC LA ȘEFII DE DECONCENTRATE ȘI PARLAMENTARII CARE NU S-AU IMPLICAT ÎN CONSOLIDAREA ORGANIZATIEI

    marius-screciu-300x199
    În discursul susținut joi seara, la conferința municipală a PSD, când Marius Screciu a fost reconfirmat în funcția de președinte, acesta i-a atacat pe parlamentarii de Mehedinți care nu s-au implicat în susținerea și consolidarea partidului după ce au fost aleși, dar și pe directorii serviciilor deconcentrate care ”au venit pe ușa din dos și au ocupat posturi pentru care nu au muncit” în detrimentul membrilor PSD.

    ”Nu mă interesează să mai lucrez pentru alții la parlamentare (n.r. alegerile parlamentare din 2016) dacă nu câștigăm localele. Nu prea i-am văzut pe domnii parlamentari, bătând pe aici pe la ușile noastre. Poate își fac datoria la nivel central. (…) Avem șefi de servicii deconcentrate, unii veniți pe ușa din spate, alții care au muncit. Avem șefi care dacă se schimbă mâine, guvernul și li se propune să rămână, rămân pe funții. E vina noastră, a conducerii că nu am știut să luptăm pentru oamenii noștri.”, a arătat Marius Screciu în fața celor care l-au ales președinte.

    Despre directorii de deconcentrate care au venit ”pe ușa din spate”, Marius Screciu a mai spus că au „secretare si mașini la scara” .

    La conferința municipală au fost ales președintele și vicepreședinții, secretarul general și trezorierul Organizației.

    La întâlnire a participat președintele PSD Mehedinți, Aladin Georgescu, dar și deputatul Rodin Traicu.

    În perioada următoare, conform deciziei conducerii centrale a partidului, alegeri trebuie organizate și în cadrul PSD Mehedinți.
    Aflaţi mai multe »

older | 1 | .... | 27 | 28 | (Page 29) | 30 | 31 | .... | 41 | newer